11 definiții pentru gesticula
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GESTICULA, gesticulez, vb. I. Intranz. A face mai multe gesturi (cu mâinile) în timpul vorbirii sau pentru a exprima ceva. – Din fr. gesticuler, lat. gesticulari.
GESTICULA, gesticulez, vb. I. Intranz. A face mai multe gesturi (cu mâinile) în timpul vorbirii sau pentru a exprima ceva. – Din fr. gesticuler, lat. gesticulari.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
gesticula vi [At: I. NEGRUZZI, S. III, 395 / Pzi: ~lez / E: fr gesticuler] A face gesturi (1) (multe), în special cu mâinile.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GESTICULA, gesticulez, vb. I. Intranz. A face gesturi (mai ales cu mîinile). Alerga gesticulînd, cu capul gol, dînd ordine scurte. C. PETRESCU, A. 494. Colonelul Maximovici se agita, gesticula larg, țipa destul de tare. SAHIA, N. 86. În fața cîrciumii, erau acum mai mulți oameni care vorbeau și gesticulau cu aprindere. REBREANU, R. I 105, Gesticulam vorbind singur. NEGRUZZI, S. I 221.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GESTICULA vb. I. intr. A face gesturi (în special cu mîinile). [< fr. gesticuler, cf. lat. gesticulari].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GESTICULA vb. intr. a face gesturi (cu mâinile). (< fr. gesticuler, lat. gesticulari)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A GESTICULA ~ez intranz. A face gesturi; a da din mâini. /<fr. gesticuler, lat. gesticulari
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
gesticulà v. a face prea multe gesturi.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*gesticuléz v. intr. (lat. gesticulari). Fac gesturĭ: oratoru gesticula furios. V. ameninț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
gesticula (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. gesticulez, 3 gesticulează; conj. prez. 1 sg. să gesticulez, 3 să gesticuleze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
gesticula (a ~) vb., ind. prez. 3 gesticulează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
gesticula vb., ind. prez. 1 sg. gesticulez, 3 sg. și pl. gesticulează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
gesticula, gesticulezverb
- 1. A face mai multe gesturi (cu mâinile) în timpul vorbirii sau pentru a exprima ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Alerga gesticulînd, cu capul gol, dînd ordine scurte. C. PETRESCU, A. 494. DLRLC
- Colonelul Maximovici se agita, gesticula larg, țipa destul de tare. SAHIA, N. 86. DLRLC
- În fața cîrciumii, erau acum mai mulți oameni care vorbeau și gesticulau cu aprindere. REBREANU, R. I 105, DLRLC
- Gesticulam vorbind singur. NEGRUZZI, S. I 221. DLRLC
-
etimologie:
- gesticuler DEX '09 DEX '98 DN
- gesticulari DEX '09 DEX '98 DN