2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GAULLIST, -Ă, gaulliști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al gaullismului. [Pr.: golist] – Din fr. gaulliste.
gaullist, ~ă [At: DN3 / Pl: ~iști, ~e / E: fr gaulliste] 1 a Referitor la gaullism. 2 smf Adept al gaullismului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GAULLIST, -Ă adj. Referitor la gaullism. // s.m. și f. Partizan al gaullismului. [Pron. go-list. / < fr. gaulliste].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GAULLIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al gaullismului. (< fr. gaulliste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
gaullist [aull pron. fr. ol] (desp. gaul-) adj. m., s. m., pl. gaulliști; adj. f., s. f. gaullistă, pl. gaulliste
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
gaullist [au pron. o] (gaul-) adj. m., s. m., pl. gaulliști; adj. f., s. f. gaullistă, pl. gaulliste
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
- silabație: gaul-ist
- pronunție: golist
adjectiv (A6) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: gaul-ist
- pronunție: golist
substantiv masculin (M9) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
gaullist, gaullistăadjectiv gaullistă, gaullistesubstantiv feminin gaullist, gaulliștisubstantiv masculin
- 1. (Adept) al gaullismului. DEX '09 DN
etimologie:
- gaulliste DEX '09 DN