2 intrări
31 de definiții
din care- explicative (13)
- morfologice (7)
- relaționale (7)
- specializate (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
gatii sfp [At: CADE / V: ~ti / E: mg gatya] (Mar; Oaș) Izmene largi și mai scurte făcute din pânză de cânepă sau in, pe care le poartă bărbații vara în loc de pantaloni.
gátiĭ f. pl. (ung. gatya). Maram. Izmene foarte largĭ purtate ca pantalonĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GĂTA vb. I v. găti.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GĂTA vb. I v. găti.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GĂTA vb. I v. găti.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GĂTI, gătesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) îmbrăca (frumos); a (se) împodobi. 2. Refl. și tranz. A fi gata de..., a (se) pregăti (pentru o acțiune). 3. Tranz. A face, a prepara mâncare (prin fierbere, prăjire etc.). 4. Tranz. și intranz. (Reg.) A sfârși, a termina, a isprăvi. 5. Tranz. (Reg.) A omorî, a ucide, a nimici. [Var.: (reg.) găta vb. I] – Din gata. Cf. alb. gatit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gati sfp vz gatii corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
găta v vz găti
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
găti [At: VARLAAM, C. 22 / V: (reg) ~ta, agăta / Pzi: ~tesc, (reg) gat, (înv) ~tez / E: gata, cf alb gatit] 1-2 vtr (Îvp) A (se) pregăti fizic sau moral, pentru a întreprinde o acțiune, pentru a călători pentru o luptă, pentru o nuntă, pentru moarte etc. Si: a se echipa. 3 vt (Pop) A aranja cu tot ce trebuie un loc, patul, masa, casa etc. 4 vr (Pop; îe) A se ~ de drum A trage să moară. 5 vr (Îvp; d. vânt, vifor, ploaie etc.) A se stârni. 6 vr (Pop) indică momentul când cineva vrea să facă ceva A fi gata să... 7 vt(a) A prepara, de obicei la foc, mâncare. 8 vt (Pop; îe) A ~ cuiva o papară A pregăti cuiva ceva rău. 9-10 vtr A (se) îmbrăca frumos, dichisit, atrăgător. 11 vt (D. obiecte, lucruri, locuri) A împodobi. 12-13 vti (Pop; urmat de pp „de”; îf ~ta) A termina de făcut un lucru Si: a sfârși, (pop) a isprăvi. 14 vt (Pop) A termina proviziile de apă, de băutură și de hrană. 15 vt (Pop; c.i. ființe; uneori complinit prin „de zile”) A pune capăt zilelor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GĂTI, gătesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) îmbrăca (frumos); a (se) împodobi. 2. Refl. și tranz. A (se) pregăti pentru o acțiune, de obicei pentru o deplasare. 3. Tranz. A face, a prepara mâncare (prin fierbere, prăjire etc.). 4. Tranz. și intranz. (Reg.) A sfârși, a termina, a isprăvi. 5. Tranz. (Reg.) A omorî, a ucide, a nimici. [Var.: (reg.) găta vb. I] – Din gata. Cf. alb. gatit.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GĂTI, gătesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre oameni) A se îmbrăca (frumos), a se împodobi, a se dichisi. Și doamnele grăbit au prins Să se gătească dinadins Ca niciodat’. COȘBUC, P. II 54. A doua zi seara, mă gătii cum putui mai bine, și la ceasurile 9 fără ceva mă aflam la Sărindar. CARAGIALE, O. II 10. Ți-a mai cumpărat o oglindă... La care să te gătești ca mireasă. TEODORESCU, P. P. 164. ◊ Tranz. (Complementul indică persoana) Pe pruncul ei, Ileana îl gătise și mai ceva: avea o cămășuică înflorită în cusătură de mărgele, o pălăriuță cu pană strălucitoare de rățoi. CAMILAR, TEM. 319. Pe Ileana și-o gătea Cu peteală de mireasă. ALECSANDRI, P. P. 28. ♦ (Rar, complementul indică o podoabă) A potrivi. Spune la badea... Să-și gătească peana bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 40. 2. Refl. (De obicei urmat de un conjunctiv sau de determinări introduse prin prep. «de») A se pregăti, a face preparative, a fi gata de... Mama Paraschiva se gătea să plece și ea. BUJOR, S. 65. Tocmai cînd se gătea să iasă, o birjă se opri la poartă. VLAHUȚĂ, O. A. 257. Ce vifor se gătește! NEGRUZZI, S. I 58. Tufani, paltini, ghindari, se îngroziră foarte: «Tristă veste, prieteni, să ne gătim de moarte». ALEXANDRESCU, P. 131. ◊ Tranz. Intră și gătește măriei-sale feredeul. SADOVEANU, D. P. 73. Pasărea-și gătește cuibul, floarea, mîndrele-i colori, Cîmpul, via sa verdeață. ALECSANDRI, O. 180. Am gătit caiete, condeie nouă. NEGRUZZI, S. I 7. 3. Tranz. (Cu privire la mîncări) A prepara, a pregăti. Într-una din zile ea își găti bucate singură. ISPIRESCU, L. 22. Gătitu-le-ați ceva bob fiert, găluște... și vărzare? CREANGĂ, A. 10. 4. Tranz. (Regional, cu privire la materiale, provizii) A sfîrși, a epuiza, a isprăvi. Dacă tu-i avea noroc să nu gătesc demîncatul și apa, nu te voi mînca. ENINESCU, L. P. 196. ◊ Refl. Pădurea nu se mai gătește. ȘEZ. I 5. (Și în forma găta) La casa de om sărac S-a gătat făina-n sac Și n-avem să-ți dăm colac. GOGA, C. P. 28. ♦ (Cu privire la acțiuni) A duce pînă la capăt, a pune capăt. Au gătit ei de vorbit. SBIERA, P. 71. Șede moș Nichifor așa pe gînduri, pînă-și gătește de băut luleaua. CREANGĂ, P. 132. 5. Tranz. (Mold., cu privire la persoane) A pune capăt vieții, a ucide. El șopti...: mă rog, lasă-mă la părete, că de-a veni să-mi mai deie un ciomag, mă gătește. ȘEZ. I 266. ◊ (Întărit prin «de zile») Pînă acu era s-o gătească de zile. SBIERA, P. 136. ♦ A zăpăci (pe cineva), a ului, a veni de hac, a da gata. Ștrașnică femeie... m-a fript la inimă, m-a gătit! SADOVEANU, O. I 467. Aceea însă în care te întrece prietenul meu și cu care te-a gătit, este danțul. NEGRUZZI, S. I 64. – Variantă: (Transilv.) găta, gat (DEȘLIU, G. 26, RETEGANUL, P. III 9), vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A GĂTI ~esc tranz. 1) (lucruri sau persoane) A face să devină (mai) frumos, adăugând elemente decorative; a împodobi; a înfrumuseța. 2) A face să fie gata din vreme; a pregăti; a prepara; a orândui. ~ de plecare. 3) pop. A duce până la capăt; a termina; a sfârși; a isprăvi; a mântui; a încheia. 4) A face printr-o operație culinară (fierbere, coacere, prăjire etc.); a pregăti; a prepara. /Din gata
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GĂTA vb. (Mold., Trans.) A pregăti. A: Abătu de-și gătă mormîntul de-ngropăciune. DVS, 23r. S-au gătat și ei cu oaste împotriva turcilor. PSEUDO-COSTIN, 15r. Se gătează de nuntă. NECULCE; cf. VARLAAM; PRAV.: AXINTE URICARIUL; CANTEMIR, HR. C: Unde vei să gătezi ție cina? MISC. SEC. XVII, 14r. Și vor găta scaunul de județ. POGREB., 110r. Și porunci Alexandru să se gate toți de războiu. A 1776, 117v; cf. MISC. SEC. XVII, 2v; PP, 2r; IB, 29r; OG, 383, 391, 392; MCCR, 79. Etimologie: gata + suf. -a.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
gătì v. 1. Mold. a fi gata, a sfârși; încă nu m’a gătit de ascultare CR.; 2. a prepara: să-i gătească de drum merinde ISP; 3. a prepara de mâncare, a face bucate: nu știe să gătească; 4. a îmbrăca frumos, a dichisi: l’a gătit mândru. [V. gata].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) gat, a gătá v. tr. V. gătesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
gat (reg.) s. n., pl. gaturi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
+găta (a ~) (a termina) (reg.) vb., 1 sg. gat/gătez, 3 gată/gătează, conj. prez. 1 sg. să gat/să gătez, 3 să gate/să găteze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
găti (a ~) (a face de mâncare; a împodobi) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gătesc, 3 sg. gătește, imperf. 1 găteam; conj. prez. 1 sg. să gătesc, 3 să gătească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
găti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gătesc, imperf. 3 sg. gătea; conj. prez. 3 să gătească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
găti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. gătesc, imperf. 3 sg. gătea; conj. prez. 3 sg. și pl. gătească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
găta (= găti) vb., ind. prez. pers. 1 gătez (gat)
- sursa: DMLR (1981)
- adăugată de tavi
- acțiuni
gătesc, -team 1 imp. (pregătesc mâncarea și isprăvesc un lucru).
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GĂTA vb. v. epuiza, isprăvi, încheia, sfârși, termina.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GĂTI vb. v. asasina, consuma, epuiza, isprăvi, încheia, omorî, pregăti, prepara, sfârși, suprima, termina, ucide.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GĂTI vb. 1. a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) ferchezui, a (se) împodobi, a (se) spilcui, (pop. și fam. depr.) a (se) sclivisi, (pop.) a (se) drege, a (se) moța, (înv. și reg.) a (se) muchilipsi, a (se) podobi, a (se) tocmi, (reg.) a (se) câștiga, (prin Transilv. și Maram.) a (se) pădăi, (prin Mold.) a (se) puțui, (prin Transilv. și Mold.) a (se) puțului, (Ban.) a (se) schili, (înv.) a (se) stoli, a (se) stolisi, (arg.) a (se) șucări. (S-a ~ pentru vizită.) 2. v. împodobi. 3. a face, a pregăti, a prepara, (înv. și pop.) a preface, (Transilv. și Ban.) a păzi, (Transilv.) a socăci. (~ mâncarea.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
găta vb. v. EPUIZA. ISPRĂVI. ÎNCHEIA. SFÎRȘI. TERMINA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GĂTI vb. 1. a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) ferchezui, a (se) împodobi, a (se) spilcui, (pop. și fam. depr.) a (se) sclivisi, (pop.) a (se) drege, a (se) moța, (înv. și reg.) a (se) muchilipsi, a (se) podobi, a (se) tocmi, (reg.) a (se) cîștiga, (prin Transilv. și Maram.) a (se) pădăi, (prin Mold.) a (se) puțui, (prin Transilv. și Mold.) a (se) puțului, (Ban.) a (se) schili, (înv.) a (se) stoli, a (se) stolisi, (arg.) a (se) șucări. (Ce te-ai ~ așa?) 2. a decora, a împodobi, a înfrumuseța, a orna, a ornamenta, a pavoaza. (A ~ un interior.) 3. a face, a pregăti, a prepara, (înv. și pop.) a preface, (Transilv. și Ban.) a păzi, (Transilv.) a socăci. (~ mîncarea.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
găti vb. v. ASASINA. CONSUMA. EPUIZA. ISPRĂVI. ÎNCHEIA. OMORÎ. PREGĂTI. PREPARA. SFÎRȘI. SUPRIMA. TERMINA. UCIDE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A se găti ≠ a se despodobi, a se dezgăti
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
gati, gatii, s.n. – (reg.) Izmene; pantaloni din pânză de cânepă, purtați de bărbați pe timpul verii: „Tu, mândruță, bine-m’ placi / De când ai zâs că-mi faci gati’” (Ștețco, 1990: 297). ♦ (onom.) Gati, nume de familie (47 de persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). (Maram., Oaș). – Din magh. gatya „izmene; pantaloni” (Scriban, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
găta, (găti), vb. refl. – 1. A (se) pregăti, a (se) aranja, a (se) împodobi: „Să mă gat, să siu frumoasă / Ca să pot striga la masă” (Calendar, 1980: 30). „Că-i vreme de să gătat, / Curțile de măturat, / Mesele de încărcat” (Calendar, 1980). 2. A termina, a isprăvi, a sfârși: „Corinduța de-o gătăm / Sus la gazde o-nchinăm”. 3. A omorî, a ucide, a nimici: „Legea lui că i-o gătat”. – Din adj. gata „terminat, isprăvit”, cf. alb. gatit (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA); din sl. gatiti (DER).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
gati,-i, s.n. – Izmene; pantaloni din pânză de cânepă, purtați de bărbați pe timpul verii: „Tu, mândruță, bine-m’ placi / De când ai zâs că-mi faci gati’” (Ștețco 1990: 297). – Din magh. gatya „izmene; pantaloni” (deși pare o traducere din rom.).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
găta, (găti), vb. refl. – 1. A (se) pregăti, a (se) aranja, a (se) împodobi: „Să mă gat, să siu frumoasă / Ca să pot striga la masă” (Calendar 1980: 30). „Că-i vreme de să gătat, / Curțile de măturat, / Mesele de încărcat” (Calendar 1980). 2. A termina, a isprăvi, a sfârși: „Corinduța de-o gătăm / Sus la gazde o-nchinăm”. 3. A omorî, a ucide, a nimici: „Legea lui că i-o gătat”. – Din gata, cf. alb. gatit (DEX); Din sl. gatiti (DER).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT43) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
găti, gătescverb
- 1. A (se) îmbrăca (frumos); a (se) împodobi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Și doamnele grăbit au prins Să se gătească dinadins Ca niciodat’. COȘBUC, P. II 54. DLRLC
- A doua zi seara, mă gătii cum putui mai bine, și la ceasurile 9 fără ceva mă aflam la Sărindar. CARAGIALE, O. II 10. DLRLC
- Ți-a mai cumpărat o oglindă... La care să te gătești ca mireasă. TEODORESCU, P. P. 164. DLRLC
- Pe pruncul ei, Ileana îl gătise și mai ceva: avea o cămășuică înflorită în cusătură de mărgele, o pălăriuță cu pană strălucitoare de rățoi. CAMILAR, TEM. 319. DLRLC
- Pe Ileana și-o gătea Cu peteală de mireasă. ALECSANDRI, P. P. 28. DLRLC
- 1.1. Potrivi. DLRLCsinonime: potrivi
- Spune la badea... Să-și gătească peana bine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 40. DLRLC
-
-
- 2. A fi gata de..., a (se) pregăti (pentru o acțiune). DEX '09 DLRLCsinonime: pregăti
- Mama Paraschiva se gătea să plece și ea. BUJOR, S. 65. DLRLC
- Tocmai cînd se gătea să iasă, o birjă se opri la poartă. VLAHUȚĂ, O. A. 257. DLRLC
- Ce vifor se gătește! NEGRUZZI, S. I 58. DLRLC
- Tufani, paltini, ghindari, se îngroziră foarte: «Tristă veste, prieteni, să ne gătim de moarte». ALEXANDRESCU, P. 131. DLRLC
- Intră și gătește măriei-sale feredeul. SADOVEANU, D. P. 73. DLRLC
- Pasărea-și gătește cuibul, floarea, mîndrele-i colori, Cîmpul, via sa verdeață. ALECSANDRI, O. 180. DLRLC
- Am gătit caiete, condeie nouă. NEGRUZZI, S. I 7. DLRLC
-
- 3. A face, a prepara mâncare (prin fierbere, prăjire etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Într-una din zile ea își găti bucate singură. ISPIRESCU, L. 22. DLRLC
- Gătitu-le-ați ceva bob fiert, găluște... și vărzare? CREANGĂ, A. 10. DLRLC
-
-
- Dacă tu-i avea noroc să nu gătesc demîncatul și apa, nu te voi mînca. ENINESCU, L. P. 196. DLRLC
- Pădurea nu se mai gătește. ȘEZ. I 5. DLRLC
- La casa de om sărac S-a gătat făina-n sac Și n-avem să-ți dăm colac. GOGA, C. P. 28. DLRLC
- Au gătit ei de vorbit. SBIERA, P. 71. DLRLC
- Șede moș Nichifor așa pe gînduri, pînă-și gătește de băut luleaua. CREANGĂ, P. 132. DLRLC
-
-
- El șopti...: mă rog, lasă-mă la părete, că de-a veni să-mi mai deie un ciomag, mă gătește. ȘEZ. I 266. DLRLC
- Pînă acu era s-o gătească de zile. SBIERA, P. 136. DLRLC
-
- Ștrașnică femeie... m-a fript la inimă, m-a gătit! SADOVEANU, O. I 467. DLRLC
- Aceea însă în care te întrece prietenul meu și cu care te-a gătit, este danțul. NEGRUZZI, S. I 64. DLRLC
-
-
etimologie:
- gata DEX '09 DEX '98
- gatit DEX '98 DEX '09