3 intrări

38 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

g smi [At: DA ms / P și: ghe / E: ml g] 1 A noua literă a alfabetului limbii române. 2 Sunet corespunzător literei g (1), consoană oclusivă velară sau sonoră. 3 Consoană semioclusivă prepalatală sonoră când este urmată de e sau i. 4 Consoană oclusivă palatală sonoră în grupurile ghe, ghi.

G, g, s. m. 1. A noua literă a alfabetului limbii române. 2. Consoană notată cu această literă (semiocluzivă prepalatală sonoră când este urmată de e sau i; ocluzivă palatală sonoră în grupurile ghi și ghe; ocluzivă velară sonoră în toate celelalte poziții). [Pr.: ge, ghe, gî.Pl. și: (1, n.) g-uri]

G s. m. invar. A noua literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană semioclusivă prepalatală sonoră (4) când este urmată de e sau i; oclusivă palatală (2) sonoră în grupurile ghi și ghe; oclusivă velară sonoră în toate celelalte poziții). [Pr.: ghe]

G s. m. invar. A opta literă a alfabetului și sunetul pe care îl reprezintă; este o consoană: a) oclusivă velară sonoră înainte de consoane, la sfîrșit de cuvînt și înainte de vocalele a, o, u, ă, î; b) semioclusivă prepalatală sonoră în grupurile ge, gi; c) oclusivă palatală sonoră în grupurile ghe, ghi. – Pronunțat: ghe.

G m. a șeaptea literă a alfabetului.

g m. A șaptea literă a alfabetuluĭ latin, născută din modificarea luĭ c și admisă în alfabetu latin de abea pe la 234 în ainte de Hristos în locu inuzitatuluĭ z, care, cînd a fost ĭar întrebuințat, a ocupat ultimu loc. Romaniĭ o pronunțau numaĭ gh în toate cazurile. Maĭ pe urmă s’a pronunțat ge, gi. V. la c.

gauss sm [At: DEX / Pl: ~uși / E: fr gauss] Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul electromagnetic C.G.S. (centimetru, gram, secundă), egală cu a mia parte din unitatea inducției magnetice din M. K. S. (metru, kilogram, secundă).

gram1 [At: DA ms / Pl: ~e / E: fr gramme, ger Gramm, ngr γραμμα, rs грамм] 1 sn Unitate de măsură pentru masă egală cu a mia parte dintr-un kilogram. 2 sn (Îc) ~-forță Unitate de măsură reprezentând a mia parte dintr-un kilogram-forță. 3 Element secund de compunere savantă folosit în terminologia metrologică pentru formarea multiplilor și submultiplilor gramului (1).

GAUSS, gauși, s. m. Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul electromagnetic C.G.S. (centimetru, gram, secundă). – Din fr. gauss.

GAUSS, gauși, s. m. Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul electromagnetic C.G.S. (centimetru, gram, secundă). – Din fr. gauss.

GRAM, grame, s. n. Unitate de măsură pentru masa (ori greutatea) unui corp, egală cu a mia parte dintr-un kilogram. ◊ Gram-forță = unitate de măsură pentru forță, egală cu a mia parte dintr-un kilogram-forță. – Din fr. gramme.

GRAM, grame, s. n. Unitate de măsură pentru masa (ori greutatea) unui corp, egală cu a mia parte dintr-un kilogram. ◊ Gram-forță = unitate de măsură pentru forță, egală cu a mia parte dintr-un kilogram-forță. – Din fr. gramme.

GAUSS, gauși, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul electromagnetic C.G.S. (centimetru, gram, secundă).

GRAM, grame, s. n. Unitate de măsură egală cu a mia parte dintr-un kilogram.

GAUSS s.m. Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul C.G.S. electromagnetic, egală cu a mia parte din unitatea de inducție magnetică în sistemul M.K.S. [Pron. gaus. / < fr. gauss, cf. Gauss – matematician și fizician german].

GRAM adj.n. Colorație gram = metodă de laborator care constă în colorarea preparatelor bacteriene și care permite clasificarea microbilor în grampozitivi și gramnegativi. [< fr., engl. gram, cf. Gram – bacteriolog danez].

GRAM s.n. Unitate de măsură reprezentând a mia parte dintr-un kilogram. ◊ Gram-forță = unitate de măsură pentru forță, egală cu a mia parte dintr-un kilogram-forță. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „gram”, folosit în terminologia metrologică pentru formarea denumirilor multiplilor și submultiplilor gramului. [< fr. gramme, cf. germ. Gramm, gr. gramma].

GAUSS s. m. unitate de măsură a inducției magnetice de 10-4 ori mai mare decât tesla[1]. (< fr. gauss)

  1. Formularea neintuitivă „de 10-4 ori mai mare decât” s-ar traduce ca 1 G este echivalentul a 10-4 T (sau 1 mG = 0.1 µT). — Ladislau Strifler

GRAM2 adj. colorație ~ = metodă de laborator constând în colorarea preparatelor bacteriene și pentru clasificarea microbilor în grampozitivi și gramnegativi. (< fr. gram)

GRAM1 s. n. unitate de măsură a masei, a mia parte dintr-un kilogram. ♦ ~-forță = unitate de măsură pentru forță, a mia parte dintr-un kilogram-forță. (< fr. gramme, gr. gramma)

GÁUSS ~și m. Unitate de măsură a inducției magnetice. /<fr. gauss

GRAM ~e n. Unitate de măsură a greutății egală cu a mia parte dintr-un kilogram. /<fr. gramme, lat. gramma

gram n. unitate de greutate, în sistema metrică.

*gram n., pl. e (fr. gramme m., d. vgr. grámma, literă, a doŭă-zecĭ și patra parte a uneĭ unciĭ, o măsură de greutate). Unitatea de măsură a sistemeĭ metrice latine și care reprezentă greutatea unuĭ centimetru cubic de apă destilată luată la cea maĭ mare densitate a eĭ. Multipliĭ luĭ îs: deca-, ecto-, chilo- și miriagramu, ĭar submultipliĭ: deci-, centi- și miligramu. V. chintal, tonă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

g2 (sunet) [cit. ] s. m., pl. g

g1 (literă) [cit. ge / ghe / gî] s. m. / s. n., pl. g / g-uri

G, g s. m. invar. [cit. ghe; în abr. și ge]

gauss s. m., pl. gauși; simb. G

!gram s. n., pl. gráme; simb. g

gauss s. m., pl. gauși; simb. G sau Gs

gram s. n., pl. gráme; simb. gr sau g


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GRAM s. (pop.) dram. (Nu are nici un ~ de sare.)

GRAM s. (pop.) dram. (Nu are nici un ~ de sare.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

g 1. Numele celui de-al șaptelea sunet al gamei* în nomenclatura alfabetică provenită de la latini prin intermediul teoreticienilor din evul mediu. În teoriile muzicale anglo-germ. actuale, g este echivalentul lui sol*. Popoarele de lb. romanice au înlocuit în solmizație* literele prin silabe (g = sol). 2. În sistemul modurilor (I, 3) greg., G este finalis* pentru modurile 7 și 8 (mixolidian și hipomixolidian). 3. Cheie*: cea de sol a intrat mai târziu în uz decât celelalte și s-a generalizat abia în sec. 15. S-a păstrat numai cheia sol pe linia a 2-a (numită și cheia de violină*), cea pe linia 1-a (cheia fr. de vl.) având același rol cu cheia fa pe linia a 4-a. 4. Abreviații*: m.g. (fr. main gauche); G.P. (germ. Generalpause*). V.: acord; cifraj; gamma; major; minor; tonalitate (2).

ACCELERAȚIE GRAVITAȚIONALĂ (g) accelerație de mișcare a corpurilor în vid într-un câmp gravitațional, care depinde de poziția punctului față de centrul de atracție, reprezentând intensitatea câmpului gravitațional în punctul respectiv, g fiind numeric egală cu forța cu care este atrasă unitatea de masă. În cazul Pământului se definește valoarea normală la nivelul mării și latitudinea 0 la 45°, gn = 9,80665 m/s2.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

G s. m. invar. 1. A noua literă a alfabetului limbii române: a) consoană oclusivă velară sonoră (ex. gară, gură); b) element component al grupurilor de litere ge, gi, prin care se notează consoana semioclusivă prepalatală sonoră ğ (ex. geam, gingie); c) element de compunere ale grupurilor de litere ghe, ghi, prin care se notează consoana oclusivă palatală sonoră g′ (ex. gheară, ghiață). 2. (MUZ.) Notația literală pentru sunetul sol. 3. (METR.) Simbol al prefixului giga-.

g1 (FIZ.), simbol pentru accelerația gravitațională.

Intrare: g
  • pronunție: ge, ghe, gî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • g
  • g-ul
  • g-u‑
plural
  • g-uri
  • g-urile
genitiv-dativ singular
  • g
  • g-ului
plural
  • g-uri
  • g-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: gauss
substantiv masculin (M7)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gauss
  • gaussul
  • gaussu‑
plural
  • gauși
  • gaușii
genitiv-dativ singular
  • gauss
  • gaussului
plural
  • gauși
  • gaușilor
vocativ singular
plural
G simbol
  • pronunție: ge, ghe, gî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • G
Intrare: gram (subst.)
gram (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gram
  • gramul
  • gramu‑
plural
  • grame
  • gramele
genitiv-dativ singular
  • gram
  • gramului
plural
  • grame
  • gramelor
vocativ singular
plural
  • pronunție: ge, ghe, gî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • g
  • g-ul
  • g-u‑
plural
  • g-uri
  • g-urile
genitiv-dativ singular
  • g
  • g-ului
plural
  • g-uri
  • g-urilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

g

  • 1. substantiv masculin invariabil substantiv neutru A noua literă a alfabetului limbii române.
    surse: DEX '09 DE
    • diferențiere A opta literă a alfabetului.
      surse: DLRLC
    • comentariu Numerotarea din DLRLC și DLRM este diferită de cea actuală, la vremea respectivă nefiind luate în considerație literele Â, Q, Y (nerepertoriate) și W (menționată dar fără a fi considerată literă „a alfabetului”).
  • 2. substantiv masculin invariabil Consoană notată cu această literă (semiocluzivă prepalatală sonoră când este urmată de e sau i; ocluzivă palatală sonoră în grupurile ghi și ghe; ocluzivă velară sonoră în toate celelalte poziții).
    surse: DEX '09 DLRLC DE
  • 3. substantiv masculin invariabil muzică (Sub forma G) Notația literală pentru sunetul sol.
    surse: DE
  • 4. substantiv masculin invariabil metrologie (Sub forma G) Simbol al prefixului giga-.
    surse: DE
  • 5. fizică (Sub forma g) Simbol pentru accelerația gravitațională.
    surse: DE
  • 6. (Sub forma g) Simbol pentru gram.
    surse: DE

etimologie:

gauss G

  • 1. Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul electromagnetic C.G.S. (centimetru, gram, secundă).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • diferențiere Unitate de măsură a inducției magnetice în sistemul C.G.S. electromagnetic, egală cu a mia parte din unitatea de inducție magnetică în sistemul M.K.S.
    surse: DN
  • diferențiere Unitate de măsură a inducției magnetice de 104 ori mai mică decât tesla.
    surse: MDN '00
  • comentariu simbol G
    surse: DOOM 2

etimologie:

gram (subst.) g

  • 1. Unitate de măsură pentru masa (ori greutatea) unui corp, egală cu a mia parte dintr-un kilogram.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: dram
    • 1.1. (și) adjectival neutru Colorație gram = metodă de laborator care constă în colorarea preparatelor bacteriene și care permite clasificarea microbilor în grampozitivi și gramnegativi.
      surse: DN
  • comentariu simbol g
    surse: DOOM 2

etimologie: