7 definiții pentru fustaș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fustaș sm vz fuștaș

FUSTÁȘ, fustași, s. m. (Învechit) Soldat înarmat cu suliță, care în secolul al XIX-lea făcea parte din garda personală a domnitorului; lăncier. Fustașul plecă să-mplinească porunca, și domnul cu Stoica coborîră în beciurile boltite ale palatului. ODOBESCU, S. A. 97. Un fustaș de ai curții domnești. GHICA, S. 320. Tobe sunate de fustași romîni. FILIMON, C. 59.

fustaș m. od. lăncier din garda domnească înarmat cu suliți: de fustași cu flinte e sala înnecată BOL. Fustașii Divanului și ai haremului Doamnei erau în număr de douăzeci și patru. [Din vechiu-rom. fuște, suliță = lat. FUSTIS].

fustáș m. (d. fuște). Vechĭ. Sulițaș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FUSTÁȘ s. v. lăncier, sulițaș.

Intrare: fustaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fustaș
  • fustașul
  • fustașu‑
plural
  • fustași
  • fustașii
genitiv-dativ singular
  • fustaș
  • fustașului
plural
  • fustași
  • fustașilor
vocativ singular
  • fustașule
  • fustașe
plural
  • fustașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fustaș

  • 1. învechit Soldat înarmat cu suliță, care în secolul al XIX-lea făcea parte din garda personală a domnitorului.
    exemple
    • Fustașul plecă să-mplinească porunca, și domnul cu Stoica coborîră în beciurile boltite ale palatului. ODOBESCU, S. A. 97.
      surse: DLRLC
    • Un fustaș de ai curții domnești. GHICA, S. 320.
      surse: DLRLC
    • Tobe sunate de fustași romîni. FILIMON, C. 59.
      surse: DLRLC

etimologie: