Fust m. argintar din Majența, participă cu Gutenberg și Scheffer la invențiunea tiparului (1410-1465).

fuște sf [At: CORESI, PS. 246 / V: ~ti (Pl: ~tiuri) / Pl: ~ti, (3-4) și ~uri / E: ml fustis] 1 (Înv) Bâtă. 2 (Înv) Toiag. 3 (Reg) Prăjină groasă Si: (reg) paliță. 4 (Înv) Suliță de lemn cu vârful de fier Si: lance. 5 (Reg; îffuști) Baionetă.

fúște m., pl. fuștĭ (lat. fústis, băț, cĭomag; it. fusto, cotor, fr. fût, condac, patu puștiĭ. V. fuștel, prefuste, afet). Vechĭ. Cĭomag. Suliță. – Și fușt, n., pl. fușturĭ.^[1] – Și azĭ în Rț. fuște, m., fuștel (la ceapă și la războĭu de țesut). modificată