2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FURLANDISÍ, furlandisesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se fuduli, a se făli. – Cf. tc. fırlandı „a se ridica brusc”.

FURLANDISÍ, furlandisesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se fuduli, a se făli. – Cf. tc. fırlandı „a se ridica brusc”.

furlandisi vr [At: MACEDONSKI, O. III, 120 / Pl: ~sesc / E: ns cf tc firlandi „a se ridica brusc”] (Înv; fam) 1 A se fuduli. 2 A se făli.

FURLANDISÍ, furlandisesc, vb. IV. Refl. (Familiar) A se fuduli, a se mîndri, a se făli. Vodă-Șuțu, ghebos și urît cum era, se furlandisea nespus de mult. MACEDONSKI, O. III 120. Furlandisindu-se-n saloane, Cu mintea stearpă și-n doi peri, Să facă curte la cucoane Sînt meșteri fanții-cavaleri! VLAHUȚĂ, P. 55. Pan, codîrlașul zeilor, se furlandisea și se lăuda în toate părțile. ISPIRESCU, U. 109.

furlandisì v. a se umfla în pene: se furlandisia și se lăuda în toate părțile ISP. [Origină necunoscută].

furlandisésc (mă) v. refl. (turc. saŭ grec.). Munt. Fam. Mă rățoĭesc, mă unflu în pene, mă fudulesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!furlandisí (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se furlandiséște, imperf. 3 sg. se furlandiseá; conj. prez. 3 să se furlandiseáscă

furlandisí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. furlandisésc, imperf. 3 sg. furlandiseá; conj. prez. 3 sg. și pl. furlandiseáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FURLANDISÍ vb. v. făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, lăuda, mândri, semeți.

furlandisi vb. v. FĂLI. FUDULI. GROZĂVI. INFATUA. ÎMPĂUNA. ÎNFUMURA. ÎNGÎMFA. LĂUDA. MÎNDRI. SEMEȚI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

furlandisí (furlandisésc, furlandisít), vb. refl. – A se fuduli, a se făli, a se împăuna. Tc. furlanmak, aorist furlandi (Iogu, GS, V, 182). Este greșită ipoteza lui Bogrea, Dacor., IV, 815, care pleca de la ven. forlana „femeie sau dans din Friul”.

Intrare: furlandisire
furlandisire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • furlandisire
  • furlandisirea
plural
  • furlandisiri
  • furlandisirile
genitiv-dativ singular
  • furlandisiri
  • furlandisirii
plural
  • furlandisiri
  • furlandisirilor
vocativ singular
plural
Intrare: furlandisi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • furlandisi
  • furlandisire
  • furlandisit
  • furlandisitu‑
  • furlandisind
  • furlandisindu‑
singular plural
  • furlandisește
  • furlandisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • furlandisesc
(să)
  • furlandisesc
  • furlandiseam
  • furlandisii
  • furlandisisem
a II-a (tu)
  • furlandisești
(să)
  • furlandisești
  • furlandiseai
  • furlandisiși
  • furlandisiseși
a III-a (el, ea)
  • furlandisește
(să)
  • furlandisească
  • furlandisea
  • furlandisi
  • furlandisise
plural I (noi)
  • furlandisim
(să)
  • furlandisim
  • furlandiseam
  • furlandisirăm
  • furlandisiserăm
  • furlandisisem
a II-a (voi)
  • furlandisiți
(să)
  • furlandisiți
  • furlandiseați
  • furlandisirăți
  • furlandisiserăți
  • furlandisiseți
a III-a (ei, ele)
  • furlandisesc
(să)
  • furlandisească
  • furlandiseau
  • furlandisi
  • furlandisiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

furlandisi

  • 1. familiar A se fuduli, a se făli.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: fuduli făli mândri attach_file 3 exemple
    exemple
    • Vodă-Șuțu, ghebos și urît cum era, se furlandisea nespus de mult. MACEDONSKI, O. III 120.
      surse: DLRLC
    • Furlandisindu-se-n saloane, Cu mintea stearpă și-n doi peri, Să facă curte la cucoane Sînt meșteri fanții-cavaleri! VLAHUȚĂ, P. 55.
      surse: DLRLC
    • Pan, codîrlașul zeilor, se furlandisea și se lăuda în toate părțile. ISPIRESCU, U. 109.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • cf. limba turcă fırlandı „a se ridica brusc”.
    surse: DEX '09 DEX '98