2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FURBISÁ vb. I. tr. A curăța, a lustrui (arme, alămuri). [< fr. fourbir].

FURBISÁ vb. tr. a curăța, a lustrui (arme, alămuri). (după fr. fourbir)

Intrare: furbisat
furbisat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • furbisat
  • furbisatul
  • furbisatu‑
  • furbisa
  • furbisata
plural
  • furbisați
  • furbisații
  • furbisate
  • furbisatele
genitiv-dativ singular
  • furbisat
  • furbisatului
  • furbisate
  • furbisatei
plural
  • furbisați
  • furbisaților
  • furbisate
  • furbisatelor
vocativ singular
plural
Intrare: furbisa
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • furbisa
  • furbisare
  • furbisat
  • furbisatu‑
  • furbisând
  • furbisându‑
singular plural
  • furbisea
  • furbisați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • furbisez
(să)
  • furbisez
  • furbisam
  • furbisai
  • furbisasem
a II-a (tu)
  • furbisezi
(să)
  • furbisezi
  • furbisai
  • furbisași
  • furbisaseși
a III-a (el, ea)
  • furbisea
(să)
  • furbiseze
  • furbisa
  • furbisă
  • furbisase
plural I (noi)
  • furbisăm
(să)
  • furbisăm
  • furbisam
  • furbisarăm
  • furbisaserăm
  • furbisasem
a II-a (voi)
  • furbisați
(să)
  • furbisați
  • furbisați
  • furbisarăți
  • furbisaserăți
  • furbisaseți
a III-a (ei, ele)
  • furbisea
(să)
  • furbiseze
  • furbisau
  • furbisa
  • furbisaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)