6 definiții pentru funcționăraș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FUNCȚIONĂRÁȘ, funcționărași, s. m. (Fam.) Diminutiv al lui funcționar; (depr.) funcționar lipsit de importanță, fără valoare, mic în grad. [Pr.: -ți-o-] – Funcționar + suf. -aș.

funcționăraș sm [At: I. NEGRUZZI, S. I, 219 / P: ~ți-o~ / Pl: ~i, ~e / E: funcționar + -] 1-2 (Șdp) Funcționar (care ocupă un loc inferior pe scara ierarhică). 3 (Dep) Funcționar lipsit de valoare.

FUNCȚIONĂRÁȘ, funcționărași, s. m. Diminutiv al lui funcționar; (depr.) funcționar lipsit de importanță, fără valoare, mic în grad. [Pr.: -ți-o-] – Funcționar + suf. -aș.

FUNCȚIONĂRÁȘ, funcționărași, s. m. Diminutiv (cu sens depreciativ) al lui funcționar; funcționar lipsit de importanță. Înainte de amiazi, intră în băcănie un funcționăraș foarte pirpiriu. CARAGIALE, O. II 81. – Pronunțat: -ți-o-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

funcționăráș (fam.) (func-ți-o-) s. m., pl. funcționăráși

funcționăráș s. m. (sil. -ți-o-), pl. funcționăráși

Intrare: funcționăraș
  • silabație: func-ți-o- info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • funcționăraș
  • funcționărașul
  • funcționărașu‑
plural
  • funcționărași
  • funcționărașii
genitiv-dativ singular
  • funcționăraș
  • funcționărașului
plural
  • funcționărași
  • funcționărașilor
vocativ singular
  • funcționărașule
  • funcționărașe
plural
  • funcționărașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

funcționăraș

  • 1. familiar Diminutiv al lui funcționar.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Înainte de amiazi, intră în băcănie un funcționăraș foarte pirpiriu. CARAGIALE, O. II 81.
      surse: DLRLC
    • 1.1. depreciativ Funcționar lipsit de importanță, fără valoare, mic în grad.
      surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

  • Funcționar + sufix -aș.
    surse: DEX '09