3 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fugaciu a. care fuge iute: copii fugaci ISP. [Lat. FUGACEM].

FUGÁCI, -CE, fugaci, -ce, adj., s. m. 1. Adj. (Despre cai) Bun alergător, iute la fugă; fugar. ♦ (Substantivat, m.) Cal. 2. Adj. Fig. (Livr.) Trecător, fugitiv. 3. S. m. Nume dat mai multor specii de păsări migratoare de mărimea unui porumbel, cu picioarele lungi și foarte iuți, bune alergătoare. – Lat. fugax, -acis. Cf. fr. fugace.

FUGÁCI, -CE, fugaci, -ce, adj., s. m. 1. Adj. (Despre cai) Bun alergător, iute la fugă; fugar. ♦ (Substantivat, m.) Cal. 2. Adj. Fig. (Livr.) Trecător, fugitiv. 3. S. m. Nume dat mai multor specii de păsări migratoare de mărimea unui porumbel, cu picioarele lungi și foarte iuți, bune alergătoare. – Lat. fugax, -acis. Cf. fr. fugace.

fugaci, ~ace [At: MARDARIE. L. 345 / Pl: ~ / E: lat fugax, -acis cf fugace] 1 a Care aleargă repede și ușor Si: fugar (13), băgător (1), (reg) fugareț. 2 a (D. cai ) Bun alergător Și fugar (14). 3 sm Cal. 4 a (Fig) Fugitiv (1). 5 sm Nume dat mai multor specii de păsări migratoare de mărimea unui porumbel, cu picioarele lungi, bune alergătoare. 6 (D. un colorant) Care se spală. 7 (Bot; reg) Săricică (Salsola kali).

FUGÁCI, -E, fugaci, -e, adj. (Despre cai) Bun alergător, iute la fugă. Cai mai buni și mai fugaci. TEODORESCU, P. P. 177. Voinic nebun pe-un cal fugaci. ȘEZ. IV 11. ♦ (Substantivat) Cal. Ilie Buzărlan, dispărut o clipă, se întorcea călare pe un fugaci scurt și voinic ca și dînsul, ca din pămînt crescut. SADOVEANU, O. I 516.

FUGÁCE adj. invar. Trecător, fugitiv. [< lat. fugax, cf. fr. fugace].

FUGÁCE adj. inv. trecător, fugitiv. (< lat. fugax, fr. fugace)

FUGÁCI ~e adj. 1) și substantival (despre cai) Care aleargă iute; bun de fugă. 2) fig. rar De scurtă durată; fugitiv. /<lat. fugax, ~acis

fugácĭ, -ce adj., pl. tot așa, ca sugacĭ. Care fuge bine, răpede: caĭ fugacĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fugáci1 adj. m., pl. fugáci; f. sg. și pl. fugáce

fugáci adj. m., s. m., pl. fugáci; f. sg. și pl. fugáce


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FUGÁCI s. v. ciurlan, salcicorn, săricică.

FUGÁCI adj. v. fugar, fugitiv, trecător.

fugaci adj. v. FUGAR. FUGITIV. TRECĂTOR.

fugaci s. v. CIURLAN. SALCICORN. SĂRICICĂ.

Intrare: fugaciu
fugaciu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: fugaci (adj.)
fugaci1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A115)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fugaci
  • fugaciul
  • fugaciu‑
  • fugace
  • fugacea
plural
  • fugaci
  • fugacii
  • fugace
  • fugacele
genitiv-dativ singular
  • fugaci
  • fugaciului
  • fugace
  • fugacei
plural
  • fugaci
  • fugacilor
  • fugace
  • fugacelor
vocativ singular
plural
adjectiv invariabil (I9)
  • fugace
Intrare: fugaci (s.m.)
fugaci2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M73)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fugaci
  • fugaciul
  • fugaciu‑
plural
  • fugaci
  • fugacii
genitiv-dativ singular
  • fugaci
  • fugaciului
plural
  • fugaci
  • fugacilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fugaci (adj.) fugace

etimologie:

fugaci (s.m.)

  • 1. Nume dat mai multor specii de păsări migratoare de mărimea unui porumbel, cu picioarele lungi și foarte iuți, bune alergătoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: ciurlan salcicorn săricică

etimologie: