O definiție pentru fușteiu

fușteiu (fuștel) m. 1. pl. bețele vărîte între firele natrei; 2. cotor de ceapă; 3. Tr. spetează de scară, de loitră. [Lit. fuște mic; v. fustaș].

Intrare: fușteiu
fușteiu
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.