9 definiții pentru frunzuță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRUNZÚȚĂ, frunzuțe, s. f. (Pop.) Frunzuliță. – Frunză + suf. -uță.

FRUNZÚȚĂ, frunzuțe, s. f. (Pop.) Frunzuliță. – Frunză + suf. -uță.

frunzuță sf [At: JARNIK-BÎRSEANU, D. 99 / Pl: ~țe / E: frunză + -uță] 1-2 (Pop; șhp) Frunzuliță (1-2).

FRUNZÚȚĂ, frunzuțe, s. f. (Regional) Frunzuliță. N-am văzut verde frunzuță Ca la mîndra-n grădinuță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 21. Foaie verde ș-o frunzuță, Drăgulița mea măicuță. id. ib. 103.

frunzuliță sf [At: ALEXANDRESCU, M. 63 / Pl: ~țe / E: frunză + -uliță] 1-2 (Șhp) Frunză (mică) Si: (rar) frunzică (1-2), (pop) frunzicea (1-2), (rar) frunzioară (1-2), frunzișoară (1-2), (pop) frunziță (1-2), (pop) frunzucă (1-2), (pop) frunzuleană (1-2), (pop) frunzulică (1-2), (pop) frunzulină (1-2), (pop) frunzușoară (1-2), (pop) frunzuță (1-2).

frunzulíță și -nzúță f., pl. e. Frunzișoară, frunză mică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

frunzúță (pop.) s. f., g.-d. art. frunzúței; pl. frunzúțe

frunzúță s. f., g.-d. art. frunzúței; pl. frunzúțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FRUNZÚȚĂ s. v. frunzișoară.

Intrare: frunzuță
frunzuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frunzuță
  • frunzuța
plural
  • frunzuțe
  • frunzuțele
genitiv-dativ singular
  • frunzuțe
  • frunzuței
plural
  • frunzuțe
  • frunzuțelor
vocativ singular
plural

frunzuță

etimologie:

  • Frunză + sufix -uță.
    surse: DEX '98 DEX '09