2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

frumuși af [At: ISPIRESCU, L. 85 / Pl: ele / E: frumos + -ică] 1-6 (Șhp) Frumușea (1-6). 7 (Bot; Buc) Bănuți (Bellis perennis).

FRUMUȘÉL, -ÍCĂ, frumușei, -ele, adj. Diminutiv al lui frumos. ♦ (Adverbial) Cu frumosul, bine, lin, calm; fără prea multă vorbă. – Frumos + suf. -el, -ică.

FRUMUȘÉL, -ÍCĂ, frumușei, -ele, adj. Diminutiv al lui frumos. ♦ (Adverbial) Cu frumosul, bine, lin, calm; fără prea multă vorbă. – Frumos + suf. -el, -ică.

frumușel, ~ea [At: MOXA 352/15 / V: ~moș~ / Pl: ~ei, ~ele / E: frumos + -el, ~ea] 1 a Nu tocmai frumos (1). 2 a Destul de frumos (1). 3-4 a (Șhp) (Foarte) drăguț. 5-6 a (Șhp) (Foarte) drăgălaș. 7 av Cu blândețe. 8 av Calm. 9 av Bine. 10 av Lin. 11 av Fără prea multă vorbă. 12 sns (Pop; îlav) Cu ~ul Cu tact. 13 sns (Pop; îlav) De-a ~ul Cu de-amănuntul. 14 sfpa (Pop; euf) Vânturi rele.

FRUMUȘÉL, -ÍCĂ, frumușei, -ele, adj. Diminutiv al lui frumos. Gherghina era singură la părinți și frumușică. REBREANU, R. I 130. Un tînăr nalt, alb la față și frumușel... se apropie de Dan. VLAHUȚĂ, O. A. III 38. Și v-o picat tronc la inimă vro cuconiță frumușică. ALECSANDRI, T. I 104. ♦ (Adverbial) a) Cu frumosul, bine, lin, calm. Eu stau pe potecă și-ațin frumușel Cărarea la fete-n cîmpie. COȘBUC, P. II 39. b) Fără prea multă vorbă; pur și simplu. [Mama] îmi ia toate hainele frumușel de pe mal și mă lasă cu pielea goală în baltă. CREANGĂ, O. A. 66.

frumușel a. frumos într’un grad mai mic: plăcut și drăgălaș.

frumușél, -ícă adj., pl. eĭ, ele. Cam frumos. Adv. Cîntă frumușel.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

frumușél adj. m., pl. frumușéi; f. frumușícă, pl. frumușéle

frumușél adj. m., pl. frumușéi; f. sg. frumușícă, pl. frumușéle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FRUMUȘEL adj. drăgălaș, drăguț, (Transilv. și Bucov.) cinaș, (fig.) dulce. (Un copil ~.)

Intrare: frumușică
frumușică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: frumușel
adjectiv (A70)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frumușel
  • frumușelul
  • frumușelu‑
  • frumuși
  • frumușica
plural
  • frumușei
  • frumușeii
  • frumușele
  • frumușelele
genitiv-dativ singular
  • frumușel
  • frumușelului
  • frumușele
  • frumușelei
plural
  • frumușei
  • frumușeilor
  • frumușele
  • frumușelelor
vocativ singular
  • frumușelule
  • frumușele
  • frumuși
  • frumușico
plural
  • frumușeilor
  • frumușelelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

frumușel

  • 1. Diminutiv al lui frumos.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: drăguț (adj.) attach_file 3 exemple
    exemple
    • Gherghina era singură la părinți și frumușică. REBREANU, R. I 130.
      surse: DLRLC
    • Un tînăr nalt, alb la față și frumușel... se apropie de Dan. VLAHUȚĂ, O. A. III 38.
      surse: DLRLC
    • Și v-o picat tronc la inimă vro cuconiță frumușică. ALECSANDRI, T. I 104.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (și) adverbial Cu frumosul; fără prea multă vorbă.
      exemple
      • Eu stau pe potecă și-ațin frumușel Cărarea la fete-n cîmpie. COȘBUC, P. II 39.
        surse: DLRLC
      • [Mama] îmi ia toate hainele frumușel de pe mal și mă lasă cu pielea goală în baltă. CREANGĂ, O. A. 66.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Frumos + sufix -el, -ică.
    surse: DEX '98 DEX '09