FRUMENTIE lat. Frumentius < frumentum „cereale” 1. Forminte, I. (CL; Buc). Cf. it. Formento, Gr. genovez ante 1400 (13 – 15 B 9). 2. Formitescul, Ianeș (Șchei II). 2. Frumendie (Syn): Frumandi, mold. Frume, olt., 1620 (Sd VI 465); Frumeii, ceată de moșneni (Gorj 356-7); Fruma, fiica lui Laudat, 1545 (Gorj 356). -n, N. (Deal 130). 3. Fromei (genit. < Froma) b. (16 A III 30).