6 definiții pentru frontalier


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRONTALIÉR, -Ă, frontalieri, -e, adj. Care ține de frontieră, referitor la frontieră; care se produce la frontieră. – Din fr. frontalier.

frontalier, ~ă a [At: DN3 / P: ~li-er / Pl: ~i, ~e / E: fr frontalier] 1 Referitor la frontieră (1). 2 De frontieră (1).

FRONTALIÉR, -Ă adj. Referitor la frontiere; de frontieră. [Pron. -li-er. / < fr. frontalier].

FRONTALIÉR, -Ă adj. referitor la frontiere. (< fr. frontalier)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*frontaliér (-li-er) adj. m., pl. frontaliéri; f. frontaliéră, pl. frontaliére

frontaliér adj. m., pl. frontaliéri; f. sg. frontaliéră, pl. frontaliére

Intrare: frontalier
frontalier adjectiv
  • silabație: -li-er
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frontalier
  • frontalierul
  • frontalieru‑
  • frontalie
  • frontaliera
plural
  • frontalieri
  • frontalierii
  • frontaliere
  • frontalierele
genitiv-dativ singular
  • frontalier
  • frontalierului
  • frontaliere
  • frontalierei
plural
  • frontalieri
  • frontalierilor
  • frontaliere
  • frontalierelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

frontalier

  • 1. Care ține de frontieră, referitor la frontieră; care se produce la frontieră.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: