2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

frigurele snp [At: LB / E: friguri + -ele] (Rar; și irn) 1-32 Friguri (5-21).

FRIGURÍCĂ, frigurele, s. f. (Bot.) 1. Mică plantă erbacee cu tulpina foarte ramificată, cu frunze ovale și cu flori roșii sau albe (Erythraea pulchella). 2. Fierea-pământului. – Friguri (pl. lui frig) + suf. -ică.

friguri sf [At: PANȚU, PL.2 / Pl: ~rele / E: frig + -ică] (Bot) 1 Mică plantă erbacee cu tulpina foarte ramificată, cu frunze ovale și cu flori roșii sau albe (Erythraea pulchella). 2 Fierea-pământului (Erythraea centaurium).

FRIGURÍCĂ, frigurele, s. f. (Bot.) 1. Mică plantă erbacee cu tulpina foarte ramificată, cu frunze ovale și cu flori roșii sau albe (Erythraea pulchella). 2. Fierea-pământului. – Frig + suf. -ică.

frigurícă f., pl. ele (d. frigurĭ, o boală). Fierea pămîntuluĭ. V. fĭere.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

frigurícă s. f., g.-d. art. frigurélei; pl. friguréle, art. frigurélele

frigurícă s. f., pl. friguréle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FRIGURÍCĂ s. v. fierea-pământului, potroacă, țintaură.

friguri s. v. FIEREA-PĂMÎNTULUI. POTROACĂ. ȚINTAURĂ.

Intrare: frigurele
frigurele
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: frigurică
frigurică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • friguri
  • frigurica
plural
  • frigurele
  • frigurelele
genitiv-dativ singular
  • frigurele
  • frigurelei
plural
  • frigurele
  • frigurelelor
vocativ singular
plural

frigurică botanică

  • 1. Mică plantă erbacee cu tulpina foarte ramificată, cu frunze ovale și cu flori roșii sau albe (Erythraea pulchella).
    surse: DEX '98 DEX '09
  • surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • Friguri (pluralul lui frig) + sufix -ică.
    surse: DEX '09