2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

frichinire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: frichini] (Reg) 1 Frecare (4). 2 Efectuare aunui masaj. 3 Spălare îndelungată. 4 Fâțâire. 5 Sâcâire.

FRICHINÍ, frichinesc, vb. IV. (Reg.) 1. Refl. A se mișca încoace și încolo fără rost; a se fâțâi. 2. Tranz. A purta de colo până colo pe cineva, a sâcâi. – Et. nec.

FRICHINÍ, frichinesc, vb. IV. (Reg.) 1. Refl. A se mișca încoace și încolo fără rost; a se fâțâi. 2. Tranz. A purta de colo până colo pe cineva, a sâcâi. – Et. nec.

frichini [At: M.I. CARAGIALE, C. 122 / Pzi: ~nesc / E: nct] (Reg) 1-2 vtr A (se) freca (3-4). 3 vtr A-(și) face un masaj. 4 vr A se spăla îndelung. 5 vr A se fâțâi. 6 vt A purta de colo până colo pe cineva Si: a sâcăi.

frichinésc v. tr. (cp. cu frec). Munt. Fam. Frec mult și des. Fig. Ĭaŭ la cercetare, trag la răspundere. V. refl. Mă fîțîĭ. – Și sfrichidesc în Mold. sud: doŭă note ascuțite pe care (muzicantul) le sfrichidea un ceas (D. Zanf. Tănase Scat.). V. surchidesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

frichiní (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. frichinésc, imperf. 3 sg. frichineá; conj. prez. 3 să frichineáscă

frichiní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. frichinésc, imperf. 3 sg. frichineá; conj. prez. 3 sg. și pl. frichineáscă

Intrare: frichinire
frichinire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frichinire
  • frichinirea
plural
  • frichiniri
  • frichinirile
genitiv-dativ singular
  • frichiniri
  • frichinirii
plural
  • frichiniri
  • frichinirilor
vocativ singular
plural
Intrare: frichini
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • frichini
  • frichinire
  • frichinit
  • frichinitu‑
  • frichinind
  • frichinindu‑
singular plural
  • frichinește
  • frichiniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • frichinesc
(să)
  • frichinesc
  • frichineam
  • frichinii
  • frichinisem
a II-a (tu)
  • frichinești
(să)
  • frichinești
  • frichineai
  • frichiniși
  • frichiniseși
a III-a (el, ea)
  • frichinește
(să)
  • frichinească
  • frichinea
  • frichini
  • frichinise
plural I (noi)
  • frichinim
(să)
  • frichinim
  • frichineam
  • frichinirăm
  • frichiniserăm
  • frichinisem
a II-a (voi)
  • frichiniți
(să)
  • frichiniți
  • frichineați
  • frichinirăți
  • frichiniserăți
  • frichiniseți
a III-a (ei, ele)
  • frichinesc
(să)
  • frichinească
  • frichineau
  • frichini
  • frichiniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

frichini regional

  • 1. reflexiv A se mișca încoace și încolo fără rost; a se fâțâi.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: fâțâi
  • 2. tranzitiv A purta de colo până colo pe cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: sâcâi

etimologie: