2 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRICȚIONÁRE s. f. v. frecționare.

fricționare sf [At: DEX2 / V: frec~ / Pl: ~nări / E: fricționa] Masare viguroasă a unei părți a corpului pentru a facilita absorbția unei substanțe în piele, a activa circulația, a decongestiona etc. Si: frecare (6), fricționat1.

FRICȚIONÁRE, fricționări, s. f. Acțiunea de a fricționa. [Pr.: -ți-o-] – V. fricționa.

FRICȚIONÁRE s.f. Acțiunea de a fricționa. [Pron. -ți-o-, var. frecționare s.f. / < fricționa].

FRECȚIONÁ, frecționez, vb. I. Tranz. A face cuiva o frecție, a freca. [Pr.: -ți-o-.Var.: fricționá vb. I] – Din fr. frictionner (după freca).

FRECȚIONÁRE, frecționări, s. f. Acțiunea de a frecționa. [Pr.: -ți-o-.Var.: fricționáre s. f.] – V. frecționa.

FRICȚIONÁ vb. I v. frecționa.

frecționa v vz fricționa

fricționa vt [At: CĂLINESCU, E. O. I, 68 / V: frec~ / Pzi: ~nez / E: fr frictionner] 1-2 vtr A(-și) masa viguros o parte a corpului pentru a facilita absorbția unei substanțe în piele, a activa circulația, a decongestiona etc. Si: a (se) freca (10-11), (pop) a (se) trage.

FRECȚIONÁ vb. I v. fricționa.

FRICȚIONÁ, fricționez, vb. I. Tranz. A face cuiva o fricțiune, a freca. [Pr.: -ți-o-.Var.: frecționá vb. I] – Din fr. frictionner.

FRICȚIONÁ, fricționez, vb. I. Tranz. A face o fricțiune (1). V. masa. – Pronunțat: -ți-o-.

FRECȚIONÁ vb. I. v. fricționa.

FRECȚIONÁRE s.f. v. fricționare.

FRICȚIONÁ vb. I. tr. A face o fricțiune. [Var. frecționa vb. I. / < fr. frictionner].

FRICȚIONÁ vb. tr. a face o fricțiune. (< fr. frictionner)

A FRICȚIONÁ ~éz tranz. (corpul sau părți ale acestuia) A supune fricțiunii. [Sil. -ți-o-] /<fr. frictionner

*fricționéz v. tr. (fr. frictionner). Barb. Frec, trag, masez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fricționáre s. f., pl. fricționări

arată toate definițiile

Intrare: frecționa / fricționa
  • silabație: frec-ți-o-na
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • frecționa
  • frecționare
  • frecționat
  • frecționatu‑
  • frecționând
  • frecționându‑
singular plural
  • frecționea
  • frecționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • frecționez
(să)
  • frecționez
  • frecționam
  • frecționai
  • frecționasem
a II-a (tu)
  • frecționezi
(să)
  • frecționezi
  • frecționai
  • frecționași
  • frecționaseși
a III-a (el, ea)
  • frecționea
(să)
  • frecționeze
  • frecționa
  • frecționă
  • frecționase
plural I (noi)
  • frecționăm
(să)
  • frecționăm
  • frecționam
  • frecționarăm
  • frecționaserăm
  • frecționasem
a II-a (voi)
  • frecționați
(să)
  • frecționați
  • frecționați
  • frecționarăți
  • frecționaserăți
  • frecționaseți
a III-a (ei, ele)
  • frecționea
(să)
  • frecționeze
  • frecționau
  • frecționa
  • frecționaseră
  • silabație: fric-ți-o-na
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fricționa
  • fricționare
  • fricționat
  • fricționatu‑
  • fricționând
  • fricționându‑
singular plural
  • fricționea
  • fricționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fricționez
(să)
  • fricționez
  • fricționam
  • fricționai
  • fricționasem
a II-a (tu)
  • fricționezi
(să)
  • fricționezi
  • fricționai
  • fricționași
  • fricționaseși
a III-a (el, ea)
  • fricționea
(să)
  • fricționeze
  • fricționa
  • fricționă
  • fricționase
plural I (noi)
  • fricționăm
(să)
  • fricționăm
  • fricționam
  • fricționarăm
  • fricționaserăm
  • fricționasem
a II-a (voi)
  • fricționați
(să)
  • fricționați
  • fricționați
  • fricționarăți
  • fricționaserăți
  • fricționaseți
a III-a (ei, ele)
  • fricționea
(să)
  • fricționeze
  • fricționau
  • fricționa
  • fricționaseră
Intrare: frecționare
frecționare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frecționare
  • frecționarea
plural
  • frecționări
  • frecționările
genitiv-dativ singular
  • frecționări
  • frecționării
plural
  • frecționări
  • frecționărilor
vocativ singular
plural
fricționare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fricționare
  • fricționarea
plural
  • fricționări
  • fricționările
genitiv-dativ singular
  • fricționări
  • fricționării
plural
  • fricționări
  • fricționărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

frecționa / fricționa fricționa

  • 1. A face cuiva o frecție.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: freca trage

etimologie:

frecționare fricționare

etimologie:

  • vezi frecționa
    surse: DEX '09 DN