2 intrări
11 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FRAUDÁ, fraudez, vb. I. Tranz. A săvârși o fraudă; a defrauda. [Pr.: fra-u-] – Din fr. frauder, lat. fraudare.
FRAUDÁ, fraudez, vb. I. Tranz. A săvârși o fraudă; a defrauda. [Pr.: fra-u-] – Din fr. frauder, lat. fraudare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
frauda vt [At: DA ms / P: fra-u~ / Pzi: ~dez / E: fr frauder, lat fraudare] A săvârși o fraudă (1) Si: a defrauda.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FRAUDÁ, fraudez, vb. I. Tranz. A defrauda. – Pronunțat: fra-u-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FRAUDÁ vb. I. tr. A înșela, a fura pe cineva; a defrauda. [Pron. fra-u-. / < fr. frauder, it. fraudare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FRAUDÁ vb. tr. a comite o fraudă; a defrauda. (< fr. frauder, lat. fraudare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A FRAUDÁ ~éz tranz. (despre bunuri materiale) A păgubi prin fraudă. [Sil. fra-u-] /<fr. frauder, lat. fraudare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*fraudéz v. tr. (lat. fraudare). Rar. Înșel, frustrez: a frauda vama. V. intr. Comit fraude: a frauda la un examin.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
fraudá (a ~) (fra-u-) vb., ind. prez. 3 fraudeáză
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fraudá vb. (sil. fra-u-), ind. prez. 1 sg. fraudéz, 3 sg. și pl. fraudeáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
FRAUDÁ vb. v. defrauda, delapida, sustrage.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
frauda vb. v. DEFRAUDA. DELAPIDA. SUSTRAGE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: fra-u-da
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
frauda
- 1. A săvârși o fraudă.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: defrauda delapida fura sustrage înșela (amăgi)
etimologie:
- limba franceză fraudersurse: DEX '09 DEX '98 DN
- limba latină fraudaresurse: DEX '09 DEX '98 DN