opțiuni
  • info

2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRACTURAT, -Ă, fracturați, -te, adj. (Despre oase, p. ext. despre membrele corpului) Rupt2, frânt. – V. fractura.

FRACTURAT, -Ă, fracturați, -te, adj. (Despre oase, p. ext. despre membrele corpului) Rupt2, frânt. – V. fractura.

fracturat2, ~ă a [At: BRĂTESCU-VOINEȘTI, L. D. 133 / Pl: ~ați, ~e / E: fractura] 1 (D. un os) Frânt în urma unui traumatism. 2 (Pex; d. membrele corpului) Rupt. 3 (Teh) Care are fracturi (3). 4 (Glg) Cu falii (1).

fracturat1 sns [At: MDA ms / E: fractura] (Nob) 1-4 Fracturare (1-4).

FRACTURAT, -Ă, fracturați, -te, adj. (Despre oase, p. ext. despre membrele corpului) Rupt, frînt. Mînă fracturată.

FRACTURA, fracturez, vb. I. Tranz. și refl. A produce sau a suferi o fractură. – Din fr. fracturer.

fractura [At: DA / Pzi: ~rez / E: fr fracturer] 1-2 vt A produce o fractură (1-2). 3-4 vr (D. oase, pex d. un membru al corpului) A se rupe (în urma unui traumatism). 5-6 vtr A produce sau a suferi o fractură (3). 7-8 vtr (Glg) A (se) falia (1).

FRACTURA, fracturez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) frânge, a(-și) rupe un os, p. ext. un membru al corpului; a produce sau a suferi o fractură. – Din fr. fracturer.

FRACTURA, fracturez, vb. I. Tranz. (Cu privire la un os, p. ext. la un membru al corpului) A frînge, a rupe. Și-a fracturat piciorul.

FRACTURA vb. I. tr., refl. A(-și) rupe, a(-și) frînge un os; (p. ext.) un membru al corpului. [< fr. fracturer].

FRACTURA vb. tr., refl. a(-și) produce o fractură. (< fr. fracturer)

A FRACTURA ~ez tranz. (oase sau membre) A supune unei leziuni prin acțiunea violentă a unei forțe; a frânge; a rupe. /<fr. fracturer

*fracturéz v. tr. (fr. fracturer). Chir. Barb. Frîng un os.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fractura (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. fracturez, 3 fracturează; conj. prez. 1 sg. să fracturez, 3 să fractureze

fractura (a ~) vb., ind. prez. 3 fracturează

fractura vb., ind. prez. 1 sg. fracturez, 3 sg. și pl. fracturează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FRACTURAT adj. (MED.) frânt, rupt. (Os ~; picior ~.)

FRACTURAT adj. (MED.) frînt, rupt. (Os ~; picior ~.)

FRACTURA vb. (MED.) a (-și) frânge, a(-și) rupe. (Și-a ~ un os.)

Intrare: fracturat
fracturat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fracturat
  • fracturatul
  • fracturatu‑
  • fracturată
  • fracturata
plural
  • fracturați
  • fracturații
  • fracturate
  • fracturatele
genitiv-dativ singular
  • fracturat
  • fracturatului
  • fracturate
  • fracturatei
plural
  • fracturați
  • fracturaților
  • fracturate
  • fracturatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: fractura
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fractura
  • fracturare
  • fracturat
  • fracturatu‑
  • fracturând
  • fracturându‑
 singular plural
  • fracturează
  • fracturați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fracturez
 (să)
  • fracturez
  • fracturam
  • fracturai
  • fracturasem
a II-a (tu)
  • fracturezi
 (să)
  • fracturezi
  • fracturai
  • fracturași
  • fracturaseși
a III-a (el, ea)
  • fracturează
 (să)
  • fractureze
  • fractura
  • fractură
  • fracturase
plural I (noi)
  • fracturăm
 (să)
  • fracturăm
  • fracturam
  • fracturarăm
  • fracturaserăm
  • fracturasem
a II-a (voi)
  • fracturați
 (să)
  • fracturați
  • fracturați
  • fracturarăți
  • fracturaserăți
  • fracturaseți
a III-a (ei, ele)
  • fracturează
 (să)
  • fractureze
  • fracturau
  • fracturară
  • fracturaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fracturat, fracturatăadjectiv

  • 1. (Despre oase, prin extensiune despre membrele corpului) Rupt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: frânt rupt
    • format_quote Mână fracturată. DLRLC
etimologie:
  • vezi fractura DEX '09 DEX '98

fractura, fracturezverb

  • 1. A produce sau a suferi o fractură. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: frânge rupe
    • format_quote Și-a fracturat piciorul. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.