2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FORTIFIÁ vb. tr., refl. a (se) fortifica. (< fr. fortifier)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fortifiá vb., ind. prez. 3 sg. fortifiáză

Intrare: fortifiere
fortifiere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fortifiere
  • fortifierea
plural
  • fortifieri
  • fortifierile
genitiv-dativ singular
  • fortifieri
  • fortifierii
plural
  • fortifieri
  • fortifierilor
vocativ singular
plural
fortifiat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fortifiat
  • fortifiatul
  • fortifiatu‑
  • fortifia
  • fortifiata
plural
  • fortifiați
  • fortifiații
  • fortifiate
  • fortifiatele
genitiv-dativ singular
  • fortifiat
  • fortifiatului
  • fortifiate
  • fortifiatei
plural
  • fortifiați
  • fortifiaților
  • fortifiate
  • fortifiatelor
vocativ singular
plural
Intrare: fortifia
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fortifia
  • fortifiere
  • fortifiat
  • fortifiatu‑
  • fortifiind
  • fortifiindu‑
singular plural
  • fortifia
  • fortifiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fortifiez
(să)
  • fortifiez
  • fortifiam
  • fortifiai
  • fortifiasem
a II-a (tu)
  • fortifiezi
(să)
  • fortifiezi
  • fortifiai
  • fortifiași
  • fortifiaseși
a III-a (el, ea)
  • fortifia
(să)
  • fortifieze
  • fortifia
  • fortifie
  • fortifiase
plural I (noi)
  • fortifiem
(să)
  • fortifiem
  • fortifiam
  • fortifiarăm
  • fortifiaserăm
  • fortifiasem
a II-a (voi)
  • fortifiați
(să)
  • fortifiați
  • fortifiați
  • fortifiarăți
  • fortifiaserăți
  • fortifiaseți
a III-a (ei, ele)
  • fortifia
(să)
  • fortifieze
  • fortifiau
  • fortifia
  • fortifiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)