O definiție pentru fonogenie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FONOGENIE s. f. însușirea de a fi fonogen. (< fr. phonogénie)
Intrare: fonogenie
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
fonogeniesubstantiv feminin
- 1. Însușirea de a fi fonogen. MDN '00
etimologie:
- phonogénie MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.