7 definiții pentru foniatră


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FONIÁTRU, -Ă, foniatri, -e, s. m. și f. Specialist în foniatrie. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. phoniatre.

FONIÁTRU, -Ă, foniatri, -e, s. m. și f. Specialist în foniatrie. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. phoniatre.

foniatru, ~ă smf [At: DEX / P: ~ni-a~ / Pl: ~ri / E: fr phoniatre] Specialist în foniatrie.

FONIÁTRU, -Ă s.m. și f. Medic specialist în foniatrie. [< fr. phoniatre].

FONIÁTRU, -Ă s. m. f. medic specialist în foniatrie. (< fr. phoniatre)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

foniátră (-ni-a-tră) s. f., g.-d. art. foniátrei; pl. foniátre

foniátră s. f. (sil. -a-tră), g.-d. art. foniátrei; pl. foniátre


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FON-, v. FONO-1.~astenie (v. -astenie), s. f., oboseală a organelor vocale; ~endoscop (v. endo-, v. -scop), s. n., stetoscop*; ~endoscopie (v. endo-, v. -scopie), s. f., 1. Auscultare a zgomotelor cardiace cu ajutorul fonendoscopului. 2. Delimitare a unui organ anatomic cu ajutorul fonendoscopului, aplicat la nivelul său; ~iatrie (v. -iatrie), s. f., disciplină medicală care studiază tulburările și afecțiunile vocii; ~iatru (v. -iatru), s. m. și f., specialist în foniatrie; ~opsie (v. -opsie), s. f., apariție de senzații vizuale colorate la auzul sunetelor.

Intrare: foniatră
  • silabație: fo-ni-a-tră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • foniatră
  • foniatra
plural
  • foniatre
  • foniatrele
genitiv-dativ singular
  • foniatre
  • foniatrei
plural
  • foniatre
  • foniatrelor
vocativ singular
  • foniatră
  • foniatro
plural
  • foniatrelor

foniatru, -ă foniatră

  • 1. Specialist în foniatrie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: