2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

*fondántă f., pl. e (fr. fondant, care se topește). Un fel de bomboane moĭ ca șerbetu care se topesc în gură.

FONDÁNT, -Ă, fondanți, -te, adj., s. m., s. f. 1. Adj. Care se moaie, care se topește ușor. 2. S. m. Substanță sau amestec de substanțe care se adaugă la topirea unui amestec de materiale pentru a coborî punctul de topire al acestora sau pentru a separa impuritățile, formând cu acestea o zgură la suprafața topiturii. 3. S. f. Bomboană preparată dintr-o umplutură moale cu nucă, zahăr, diferite arome etc., acoperită cu o glazură asemănătoare cu șerbetul. ◊ (Adjectival) Bomboană fondantă. 4. S. m. Medicament care ajută la reducerea unei inflamații. – Din fr. fondant.

fondant, ~ă [At: IOANOVICI, TEHN. 35 / Pl: ~nți, ~e / E: fr fondant] 1 a Care se topește ușor. 2 sm Substanță sau amestec de substanțe care se adaugă la topirea unui amestec de materiale pentru a coborî punctul de topire al acestora sau pentru a separa impuritățile, formând cu acestea o zgură la suprafața topiturii. 3 sf (Șîs bomboană ~ă) Bomboană preparată dintr-o umplutură moale cu nucă, zahăr, diferite arome etc., acoperită cu o glazură asemănătoare cu șerbetul. 4 sm Medicament care ajută la reducerea unei inflamații.

FONDÁNT, -Ă, fondanți, -te, adj., subst. 1. Adj. Care se moaie, care se topește ușor. 2. S. m. Substanță sau amestec de substanțe care se adaugă la topirea unui amestec de materiale pentru a coborî punctul de topire al acestora sau pentru a separa impuritățile, formând cu acestea o zgură la suprafața topiturii. 3. S. f. Bomboană preparată dintr-o umplutură moale cu nucă, zahăr, diferite arome etc., acoperită cu o glazură asemănătoare cu șerbetul. ◊ (Adjectival) Bomboană fondantă. 4. S. m. Medicament care ajută la reducerea unei inflamații. – Din fr. fondant.

FONDÁNT2, -Ă, fondanți, -te, adj. (În expr.) Bomboană fondantă = bomboană preparată dintr-o compoziție asemănătoare cu șerbetul și umplută, uneori, cu diverse conținuturi. Nu uită... să-mi întindă cutia cu două sute cincizeci de grame de bomboane fondante. PAS, Z. I 97. ◊ (Substantivat) Am cumpărat o cutie de fondante.

FONDÁNT s.m. 1. (Metal.) Substanță care formează împreună cu altă substanță un compus cu punctul de topire inferior punctului de topire al componenților. 2. Medicament care ajută la reducerea unei inflamații. 3. Șerbet. // adj.f. Bomboană fondantă (și s.f.) = bomboană făcută dintr-o compoziție asemănătoare șerbetului și umplută cu o compoziție aromată. [< fr. fondant].

FONDÁNT, -Ă I. adj. care se topește (în gură). ♦ bomboană ~ă (și s. f.) = bomboană cu fondant (II, 3). II. s. m. 1. aditiv care formează împreună cu altă substanță un compus cu punctul de topire inferior punctului de topire al componenților. 2. medicament care ajută la reducerea unei inflamații. 3. compoziție aromatică asemănătoare șerbetului, rezultată prin fierberea unui amestec de zahăr, apă și glucoză, ca umplutură pentru bomboane etc. (< fr. fondant)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fondántă (bomboană) s. f., g.-d. art. fondántei; pl. fondánte

fondántă (bomboană) s. f., g.-d. art. fondántei; pl. fondánte

fondánt1 adj. m., pl. fondánți; f. fondántă, pl. fondánte

fondánt adj. m., pl. fondánți; f. sg. fondántă, pl. fondánte


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

bomboană fondantă expr. (adol., iron.) tip antipatic.

Intrare: fondantă
fondantă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fondantă
  • fondanta
plural
  • fondante
  • fondantele
genitiv-dativ singular
  • fondante
  • fondantei
plural
  • fondante
  • fondantelor
vocativ singular
plural
Intrare: fondant (adj.)
fondant1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fondant
  • fondantul
  • fondantu‑
  • fondantă
  • fondanta
plural
  • fondanți
  • fondanții
  • fondante
  • fondantele
genitiv-dativ singular
  • fondant
  • fondantului
  • fondante
  • fondantei
plural
  • fondanți
  • fondanților
  • fondante
  • fondantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fondantă

  • 1. Bomboană preparată dintr-o umplutură moale cu nucă, zahăr, diferite arome etc., acoperită cu o glazură asemănătoare cu șerbetul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 3 exemple
    exemple
    • Am cumpărat o cutie de fondante.
      surse: DLRLC
    • (și) adjectival Bomboană fondantă.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • (și) adjectival Nu uită... să-mi întindă cutia cu două sute cincizeci de grame de bomboane fondante. PAS, Z. I 97.
      surse: DLRLC

etimologie:

fondant (adj.)

  • 1. Care se moaie, care se topește ușor.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: