fluviatil, ~ă a [At: DN³ / P: ~vi-a~ / Pl: ~i, ~e / E: fr fluviatile, lat fluviatilis] 1-3 (Rar) Fluvial (1-3). 4 (D. plante) De apă curgătoare. 5 (Glg) Care provine dintr-un curs de apă.

FLUVIATIL, -Ă adj. Fluvial. ♦ (Despre organe vegetale) Care crește în apele curgătoare. [Cf. fr. fluviatile, lat. fluviatilis].

FLUVIATIL, -Ă adj. 1. fluvial. 2. (despre plante, organe vegetale) care cresc în apele curgătoare. (< fr. fluviatile, lat. fluviatilis)

*fluviátil, -ă adj. (lat. fluviátilis = fluvialis, fluvial). Se zice despre vietățile din fluviĭ: rac fluviatil (tot așa de bine se poate zice și fluvial). – Și -íl (după fr.).

fluviatil adj. m., pl. fluviatili; f. sg. fluviatilă, pl. fluviatile

fluviatil, sistem depozițional ∼, (engl.= fluviatil system), (sedim.), domeniu de sedimentare controlat și definit de distribuția rețelei hidrografice în ariile con-tinentale. Un organism fluvial, având o scurgere continuă a apei, se manifestă în cursul mijlociu (zona submontană) și în cel inferior (zona de câmpie) ca un agent de transport și ca mediu de acumulare. Formele acumulative sunt foarte variabile (→ bare, → bancuri, → grinduri etc.), iar criteriile de apreciere și delimitare a „mediilor de sedimentare” (subsistemelor) sunt foarte diferite: gradul de sinuozitate al râului, debitul solid, morfologia transversală a văii (albia minoră, albia majoră, conul aluvial).