2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLUIERĂTOÁRE, fluierători, s. f. Fluier (2). Ce ai în gură?... – Un fel de fluierătoare. SAHIA, N. 104.

FLUIERĂTOÁRE ~ f. fam. Jucărie rudimentară folosită de copii pentru a fluiera; șuierătoare. [Sil. flu-ie-ră-toa-] /a fluiera + suf. ~ătoare

fluĭerătoáre f., pl. orĭ. Vest. Șuĭerătoare.

FLUIERĂTÓR, -OÁRE, fluierători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care fluieră. 2. S. f. Fluier (2). 3. S. f. Plantă erbacee cu flori galbene-verzui și cu fructe bace roșii (Tamus communis). [Pr.: flu-ie-] – Fluier + suf. -ător.[1]

  1. În original, incorect:... Fluier + suf. -ătură. LauraGellner

fluierar [At: BELDIMAN, N. P. I, 7/7 / P: flu-ie~ / Pl: ~i sm, ~e sn / E: fluier + -ar] 1 sm Persoană care cântă din fluier (1) Si: fluieraș (10), fluierici. 2 sm (Reg) Meșter care face fluiere (1). 3 sm Pasăre cu capul și spatele negru cu pete galbene-aurii, cu ciocul lung și subțire și picioarele lungi, care emite sunete ca ale fluierului (1) (Charadrius pluvialis). 4 sm (Orn) Ploier (Charadrius apricarius). 5 sm (Orn) Grangur (Oriolus oriolus). 6 sm (Orn) Culic (Numenius). 7 sm (Orn) Prundăraș (Charadrius dubius curonicus). 8 sm (Orn; șîc ~-cu-coadă-lungă, ~-cu-coadă-neagră, ~-de-mal-ruginiu, ~-roșu) Sitar-de-mal (Scolopax rusticola). 9 sm (Orn; șîc ~-bătăuș, ~-multicolor) Bătăuș. 10 sm (Mol; gmț) Februarie. 11 sn (Reg) Nai. 12 sn (Reg) Caval.

fluierător, ~oare [At: MINEIUL (1776), 34 / S și: (înv) flue~ / P: flu-ie~ / Pl: ~i, ~oare / E: fluiera + -ător] 1 a Care fluieră. 2 sm Fluierar (1). 3 sf Fluier (3). 4 sm (Om) Purcăraș. 5 sf Plantă erbacee din familia dioscoreaceelor, cu flori galbene-verzui și cu fructe bace roșii Si: (reg) brâie, lemn-nelemn, napi-porcești-de-pădure, napii-porcului-de-pădure, viță-neagră (Tamus communis). 6 sn (Reg) Instrument muzical nedefinit mai de aproape Cf nai, fluierar (11-12).

FLUIERĂTÓR, -OÁRE, fluierători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care fluieră. 2. S. f. Fluier (2). 3. S. f. Plantă erbacee cu flori galbene-verzui și cu fructe bace roșii (Tamus communis). [Pr.: flu-ie-] – Fluier + suf. -ător.

FLUIERĂTÓR, -OÁRE, fluierători, -oare, adj. Care fluieră. Soră-mea-’nflăcărată, mama groasă, tata lung și nenea fluierător (Focul, soba, coșul, fumul). TEODORESCU, P. P. 225. Nenea Stan fluierător (Vîntul). GOROVEI, 397.

FLUIERĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care fluieră. [Sil. flu-ie-] /a fluiera + suf. ~ător

fluĭerár m. Făcător de fluĭere. Cîntăreț din fluĭer. Numele unor păsărĭ înrudite cu becața, numite și fluĭerătorĭ și porcărașĭ (numénius aquáticus, apoĭ oedicnémus crépitans, limósa aegocéphala, macháetes púgnax ș. a.). V. sitar.

șuĭerătoáre f., pl. orĭ. Est. Fluĭer mic (de metal saŭ de os) întrebuințat la dat semnale în poliție (țignal), în armată, în marină (siflie), la căile ferate ș. a. – În vest fluĭerătoare. V. sirenă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fluierătoáre s. f., g.-d. art. fluierătórii; pl. fluierătóri

fluierătoáre s. f., g.-d. art. fluierătórii; pl. fluierătóri

fluierătór adj. m., pl. fluierătóri; f. sg. și pl. fluierătoáre

fluierătór adj. m., pl. fluierătóri; f. sg. și pl. fluierătoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FLUIERĂTOÁRE s. I. șuierătoare. (Scoate sunete dintr-o ~.) II. (BOT.; Tamus communis) (reg.) napi-porcești-de-pădure (pl.), viță-neagră.

FLUIERĂTOARE s. I. șuierătoare. (Scoate sunete dintr-o ~.) II. (BOT.; Tamus communis) (reg.) napi-porcești-de-pădure (pl.), viță-neagră.

arată toate definițiile

Intrare: fluierătoare
fluierătoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fluierătoare
  • fluierătoarea
plural
  • fluierători
  • fluierătorile
genitiv-dativ singular
  • fluierători
  • fluierătorii
plural
  • fluierători
  • fluierătorilor
vocativ singular
plural
Intrare: fluierător
fluierător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fluierător
  • fluierătorul
  • fluierătoru‑
  • fluierătoare
  • fluierătoarea
plural
  • fluierători
  • fluierătorii
  • fluierătoare
  • fluierătoarele
genitiv-dativ singular
  • fluierător
  • fluierătorului
  • fluierătoare
  • fluierătoarei
plural
  • fluierători
  • fluierătorilor
  • fluierătoare
  • fluierătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fluierătoare

etimologie:

  • Fluier + sufix -ător.
    surse: DEX '98 DEX '09

fluierător

  • 1. Care fluieră.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Soră-mea-’nflăcărată, mama groasă, tata lung și nenea fluierător (Focul, soba, coșul, fumul). TEODORESCU, P. P. 225.
      surse: DLRLC
    • Nenea Stan fluierător (Vântul). GOROVEI, 397.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Fluier + sufix -ător.
    surse: DEX '98 DEX '09