20 de definiții pentru fleașc / fleoșc

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLEAȘC interj. Cuvânt care redă sunetul produs la lovirea unui corp moale (și elastic). [Var.: fleoșc interj.] – Onomatopee.

FLEAȘC interj. Cuvânt care redă sunetul produs la lovirea unui corp moale (și elastic). [Var.: fleoșc interj.] – Onomatopee.

fleașc i [At: VLAHUȚĂ, ap. TDRG / V: fleosc, ~eoșc, fliosc / E: fo cf pleosc] Exprimă 1 Sunetul produs la lovirea unui corp moale (și elastic). 2 (îf flosc) Sunetul produs de o sărutare zgomotoasă.

FLEAȘC interj. Onomatopee care redă zgomotul produs cînd lovim sau atingem un corp moale și elastic. Mîî... deșteaptă-te! Și fleașc o palmă. VLAHUȚĂ, O. A. 203. – Variantă: fleoșc interj.

FLEAȘC interj. (se folosește pentru a reda sunetul produs de lovirea cu un corp moale). /Onomat.

fleașc! int. exprimă sgomotul lovirii cu biciul sau cu palma.

fleașc! (ea dift.) interj. care arată huĭetu palmeĭ aplicate răpede, ca și jart!

FLEOȘC interj. v. fleașc.

FLEOȘC interj. (se folosește pentru a reda zgomotul produs în timpul lovirii unor corpuri moi sau ude). /Onomat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+ete fleoșc/iete fleoșc (fam.) interj. + interj.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

fleașc interj. – Exprimă zgomotul produs de lovirea unui corp cu un obiect moale sau fără consistență. Creație expresivă, cf. fleci, pleosc.Der. fleașcă, s. f. (palmă, lovitură; obiect, moale, cu consistența unui terci; prost, tont); fleșcăi (var. fleoșcăi, fleoșni), vb. (a clefăi prin noroi; a se înmuia; a deveni moale, a fi prea copt, a se strica); fleșcăială, s. f. (rar, palmă; noroi, glod, mocirlă); fleșcăraie, s. f. (noroi); fleștenic (var. fleștenog), s. n. (cîrpă), cf. Iordan, BF, II, 176; fleșteri, vb. (Trans., a se veșteji); fleștură, s. f. (femeie de moravuri ușoare); foloștină, s. f. (tescovină; fulg de zăpadă; puf); feleștioc (var. folostioc, feleșteu), s. n. (cîrpă folosită la ungerea roților carului), cf. Drăganu, Dacor., I, 319 și Iordan, BF, II, 173; feșteli, vb. ( a murdări, a mînji), din cuvîntul precedent prin intermediul unui metateze; feșteleală, s. f. (murdărie); beșteli, vb. (a murdări; a chinui, a călca în picioare, a maltrata); beșteleală, s. f. (murdărie; maltratare). Feșteli este evident creație expresivă, după cum o arată înrudirea lui din punct de vedere semantic și fonetic cu feleștioc, terminația -li și prezența var. beșteli. Asemănarea cu mag. festeni „a vopsi” (Cihac, II, 499; DAR; Drăganu, Dacor, I, 319; Bogrea, Dacor., IV, 853; Pușcariu, Dacor., XII, 467, care propune un mag. *festelni), pare întîmplătoare; cf. și ferfeli, terfeli. După Drăganu, Dacor., II, 263, beșteli ar fi un der. de la un mag. *bestyál-, de la bestya „animal”; și după Graur 129, din țig. beštele „așezați-vă”.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ete fleoșc! / pula! / scârț! interj. (vulg., obs.) 1. nu-mi pasă! 2. nu sunt de acord! 3. nu cred!

Intrare: fleașc / fleoșc
fleașc interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • fleașc
fleoșc interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • fleoșc
fleosc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
fliosc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fleașc / fleoșcinterjecție

  • 1. Cuvânt care redă sunetul produs la lovirea unui corp moale (și elastic). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mîî... deșteaptă-te! Și fleașc o palmă. VLAHUȚĂ, O. A. 203. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.