3 definiții pentru fjell


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fjell sn [At: DN3 / P: fiel / Pl: ~uri / E: ger Fjäll cf nor fjell „munte”] (Glg) Ghețar de tip scandinav care ocupă o suprafață înaltă, ondulată, fără pantă.

FJELL s.n. (Geol.) Ghețar de tip scandinav care ocupă o suprafață înaltă, ondulată, fără pantă. [Pron. fiel. / < germ. Fjäll, cf. norv. fjell – munte].

FJELL FIEL/ s. n. ghețar scandinav care ocupă o suprafață înaltă, ondulată. (< germ. Fjäll)

Intrare: fjell
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fjell
  • fjellul
  • fjellu‑
plural
  • fjelluri
  • fjellurile
genitiv-dativ singular
  • fjell
  • fjellului
plural
  • fjelluri
  • fjellurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)