6 definiții pentru fizionomic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FIZIONOMIC, -Ă, fizionomici, -ce, adj. (Livr.) Referitor la fizionomie. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. physionomique.
FIZIONOMIC, -Ă, fizionomici, -ce, adj. (Livr.) Referitor la fizionomie. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. physionomique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fizionomic, ~ă a [At: DN3 / P: ~zi-o~ / V: (înv) ~ogn~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr physionomique] (Liv) 1-2 Referitor la fizionomie (1, 3). 3-4 De fizionomie (1, 3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FIZIONOMIC, -Ă adj. Referitor la fizionomie. [Pron. -zi-o-. / < fr. physionomique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fiziognomic, ~ă a vz fizionomic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*fiziognómic și (ob.) -onómic, -ă adj. (fr. physionomique, d. vgr. physiognomikós). Relativ la fizionomie. S. f. Arta de a cunoaște caracteru omuluĭ după fizionomie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fizionomic adj. m., pl. fizionomici; f. sg. fizionomică, pl. fizionomice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A10) Surse flexiune: Scriban | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
fizionomic, fizionomicăadjectiv
- 1. Referitor la fizionomie. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- physionomique DEX '09 DEX '98 DN