10 definiții pentru finisaj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FINISÁJ, finisaje, s. n. Finisare. – Din fr. finissage.

FINISÁJ, finisaje, s. n. Finisare. – Din fr. finissage.

finisaj sn [At: IONESCU-MUSCEL, FIL. 267 / Pl: ~e, (iuz) ~uri / E: fr finissage] Ultima operație pentru definitivarea formei sau a aspectului unui produs Si: finisare (2).

FINISÁJ, finisajuri, s. n. (Tehn.) Operație sau ansamblu de operații finale, prin care se dă forma sau aspectul ultim unui produs sau unei lucrări; finisare. Finisajul și ajustajul în filatura bumbacului prezintă o deosebită importanță.

FINISÁJ s.n. Finisare. [Pl. -je, -juri. / < fr. finissage].

FINISÁJ s. n. finisare. (< fr. finissage)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FINISAJ s. definitivare, finisare. (~ unei lucrări.)

Intrare: finisaj
finisaj1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • finisaj
  • finisajul
  • finisaju‑
plural
  • finisaje
  • finisajele
genitiv-dativ singular
  • finisaj
  • finisajului
plural
  • finisaje
  • finisajelor
vocativ singular
plural
finisaj2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • finisaj
  • finisajul
  • finisaju‑
plural
  • finisajuri
  • finisajurile
genitiv-dativ singular
  • finisaj
  • finisajului
plural
  • finisajuri
  • finisajurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

finisaj

etimologie: