5 definiții pentru filarmonistă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FILARMONÍST, -Ă, filarmoniști, -ste, s. m. și f. (Rar) Membru al unei orchestre filarmonice. – Filarmon[ică] + suf. -ist.

FILARMONÍST, -Ă, filarmoniști, -ste, s. m. și f. (Rar) Membru al unei orchestre filarmonice. – Filarmon[ică] + suf. -ist.

filarmonist, ~ă smf [At: ARDELEANU, D. 127 / Pl: ~iști, ~e / E: filarmonică] + -ist] (Rar) Membru al unei orchestre filarmonice.

FILARMONÍST, -Ă s. m. f. instrumentist dintr-o orchestră filarmonică. (< filarmon/ică/ + -ist)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

filarmonístă (rar) s. f., g.-d. art. filarmonístei; pl. filarmoníste

filarmonístă s. f., pl. filarmoníste

Intrare: filarmonistă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • filarmonistă
  • filarmonista
plural
  • filarmoniste
  • filarmonistele
genitiv-dativ singular
  • filarmoniste
  • filarmonistei
plural
  • filarmoniste
  • filarmonistelor
vocativ singular
  • filarmonistă
  • filarmonisto
plural
  • filarmonistelor

filarmonist, -ă filarmonistă

  • 1. rar Membru al unei orchestre filarmonice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Filarmonistul, dascălul și mecanicul, care nu avea de lucru, fumînd, pe scăunele în fața ușii lor, făceau politică. ARDELEANU, D. 127.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Filarmon[ică] + sufix -ist.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN