opțiuni

2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fidanțat, ~ă smf [At: MACEDONSKI, O. I, 251 / Pl: ~ați, ~e / E: it fidanzato, -ta] (Iuz; itr) 1 Logodnic. 2 Iubit.

FIDANȚÁT, -Ă, fidanțați, -te, s. m. și f. (Italienism învechit) Logodnic(ă). Că mi-este fidanțată, tu bine ai știut... Luînd-o de soție să mă lovești ai vrut! MACEDONSKI, O. I 251.

FIDANȚÁT, -Ă, fidanțați, -te, s. m. și f. (Italienism înv.) Logodnic(ă). – It. fidanzato.

FIDANȚÁT, -Ă s.m. și f. (Rar) Logodnic(ă). [< it. fidanzato].

*fidanțat, -ă s. (it. fidanzato, -a). Rar. Logodnic, -ă.

fidanța vtr [At: DA ms / Pzi: ~țez / E: it fidanzare] (Iuz; itr) 1-2 A (se) logodi.

*fidanțéz v. tr. (it. fidanzare, d. lat. fides, it. fede, credință). Rar. Logodesc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FIDANȚÁT s. v. logodnic.

fidanțat s. v. LOGODNIC.

FIDANȚÁ vb. v. logodi.

fidanța vb. v. LOGODI.

Intrare: fidanțat
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fidanțat
  • fidanțatul
  • fidanțatu‑
plural
  • fidanțați
  • fidanțații
genitiv-dativ singular
  • fidanțat
  • fidanțatului
plural
  • fidanțați
  • fidanțaților
vocativ singular
  • fidanțatule
  • fidanțate
plural
  • fidanțaților
Intrare: fidanța
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fidanța
  • fidanțare
  • fidanțat
  • fidanțatu‑
  • fidanțând
  • fidanțându‑
 singular plural
  • fidanțează
  • fidanțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fidanțez
 (să)
  • fidanțez
  • fidanțam
  • fidanțai
  • fidanțasem
a II-a (tu)
  • fidanțezi
 (să)
  • fidanțezi
  • fidanțai
  • fidanțași
  • fidanțaseși
a III-a (el, ea)
  • fidanțează
 (să)
  • fidanțeze
  • fidanța
  • fidanță
  • fidanțase
plural I (noi)
  • fidanțăm
 (să)
  • fidanțăm
  • fidanțam
  • fidanțarăm
  • fidanțaserăm
  • fidanțasem
a II-a (voi)
  • fidanțați
 (să)
  • fidanțați
  • fidanțați
  • fidanțarăți
  • fidanțaserăți
  • fidanțaseți
a III-a (ei, ele)
  • fidanțează
 (să)
  • fidanțeze
  • fidanțau
  • fidanțară
  • fidanțaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fidanțat, -ă fidanțat fidanțată

etimologie: