2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fidanța vtr [At: DA ms / Pzi: ez / E: it fidanzare] (Iuz; itr) 1-2 A (se) logodi.

*fidanțéz v. tr. (it. fidanzare, d. lat. fides, it. fede, credință). Rar. Logodesc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

fidanță, fidanțe s. f. (intl.) amantă, iubită.

Intrare: fidanță
fidanță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fidanță
  • fidanța
plural
  • fidanțe
  • fidanțele
genitiv-dativ singular
  • fidanțe
  • fidanței
plural
  • fidanțe
  • fidanțelor
vocativ singular
plural
Intrare: fidanța
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fidanța
  • fidanțare
  • fidanțat
  • fidanțatu‑
  • fidanțând
  • fidanțându‑
singular plural
  • fidanțea
  • fidanțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fidanțez
(să)
  • fidanțez
  • fidanțam
  • fidanțai
  • fidanțasem
a II-a (tu)
  • fidanțezi
(să)
  • fidanțezi
  • fidanțai
  • fidanțași
  • fidanțaseși
a III-a (el, ea)
  • fidanțea
(să)
  • fidanțeze
  • fidanța
  • fidanță
  • fidanțase
plural I (noi)
  • fidanțăm
(să)
  • fidanțăm
  • fidanțam
  • fidanțarăm
  • fidanțaserăm
  • fidanțasem
a II-a (voi)
  • fidanțați
(să)
  • fidanțați
  • fidanțați
  • fidanțarăți
  • fidanțaserăți
  • fidanțaseți
a III-a (ei, ele)
  • fidanțea
(să)
  • fidanțeze
  • fidanțau
  • fidanța
  • fidanțaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)