9 definiții pentru ficomicetă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FICOMICÉTĂ, ficomicete, s. f. (La pl.) Clasă de ciuperci saprofite sau parazite inferioare, având miceliul format din filamente continue; (și la sg.) ciupercă din această clasă. – Din fr. phycomycètes.

FICOMICÉTĂ ~e f. 1) la pl. Clasă de ciuperci parazite care provoacă mana cartofului și a tomatelor. 2) Ciupercă din această clasă. /<fr. phycomycetes

ficomicete sfp [At: DEX / E: fr phycomycètes] Clasă de ciuperci saprofite sau parazite inferioare, având miceliul format din filamente continue.

FICOMICÉTE s. f. pl. Clasă de ciuperci saprofite sau parazite inferioare, având miceliul format din filamente continue. – Din fr. phycomycètes.

FICOMICÉTE s.f.pl. Clasă de ciuperci inferioare, cuprinzând mucegaiurile saprofite și parazite. [< fr. phycomycètes, cf. gr. phykos – algă, mykos – ciupercă].

FICOMICÉTE s. f. pl. clasă de ciuperci inferioare: mucega-iurile saprofite și parazite; sifomicete. (< fr. phycomycètes)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!ficomicétă s. f., g.-d. art. ficomicétei; pl. ficomicéte


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FICO- „algă de culoare verzuie”. ◊ gr. phykos „algă” > fr. phyco-, germ. phyko-, engl. phyco- > rom. fico-.~cian (v. -cian), s. n., materie colorantă albastră, specifică cianoficeelor; ~crom (v. -crom), s. m., pigment albastru-verzui, prezent la algele albastre; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în ficologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul algelor; ~micete (v. -micete), s. f. pl., clasă de ciuperci parazite sau saprofite, cuprinzînd mucegaiurile, al căror aparat vegetativ este format dintr-un miceliu ramificat; ~riză (v. -riză), s. f., tip de simbioză între alge și rădăcinile unor plante.

Intrare: ficomicetă
ficomicetă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ficomice
  • ficomiceta
plural
  • ficomicete
  • ficomicetele
genitiv-dativ singular
  • ficomicete
  • ficomicetei
plural
  • ficomicete
  • ficomicetelor
vocativ singular
plural

ficomicetă

  • 1. (la) plural Clasă de ciuperci saprofite sau parazite inferioare, având miceliul format din filamente continue.
    surse: DEX '09 DN sinonime: sifomicetă
    • 1.1. (la) singular Ciupercă din această clasă.
      surse: DEX '09

etimologie: