2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FEREDUI, fereduiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A îmbăia. – Din magh. dial. feredni (lit. fürdeni).

FEREDUI, fereduiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A îmbăia. – Din magh. dial. feredni (lit. fürdeni).

FEREDUI, fereduiesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A îmbăia, a scălda. Atunci porunci să o fereduiască. ISPIRESCU, L. 179.

A FEREDUI ~iesc tranz. înv. (persoane) A expune la acțiunea apei (calde) în scop igienic (sau curativ); a scălda; a îmbăia. /<ung. feredni

FEREDUI vb. (Mold.) A se îmbăia. Și așe împăratul au mersu cu Abulcasîm de s-au fereduit frumos și după ce s-au fereduit au ieșit din feredeu. H 1771, 100v. Etimologie: magh. feredni. Vezi și feredeu.

fereduì v1. a îmbăia: porunci s’o fereduiască ISP.[1]

  1. 1. În original a., evident greșit. — LauraGellner

fereduĭésc v. tr. (ung. fürdeni). Est. Scald în apă caldă. V. refl. Bolnavu se fereduĭește.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

feredui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fereduiesc, 3 sg. fereduiește, imperf. 1 fereduiam; conj. prez. 1 sg. să fereduiesc, 3 să fereduiască

feredui (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fereduiesc, imperf. 3 sg. fereduia; conj. prez. 3 să fereduiască

feredui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fereduiesc, imperf. 3 sg. fereduia; conj. prez. 3 sg. și pl. fereduiască

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FEREDUI vb. v. îmbăia, scălda.

Intrare: fereduit
fereduit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fereduit
  • fereduitul
  • fereduitu‑
  • feredui
  • fereduita
plural
  • fereduiți
  • fereduiții
  • fereduite
  • fereduitele
genitiv-dativ singular
  • fereduit
  • fereduitului
  • fereduite
  • fereduitei
plural
  • fereduiți
  • fereduiților
  • fereduite
  • fereduitelor
vocativ singular
plural
Intrare: feredui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • feredui
  • fereduire
  • fereduit
  • fereduitu‑
  • fereduind
  • fereduindu‑
singular plural
  • fereduiește
  • fereduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fereduiesc
(să)
  • fereduiesc
  • fereduiam
  • fereduii
  • fereduisem
a II-a (tu)
  • fereduiești
(să)
  • fereduiești
  • fereduiai
  • fereduiși
  • fereduiseși
a III-a (el, ea)
  • fereduiește
(să)
  • fereduiască
  • fereduia
  • feredui
  • fereduise
plural I (noi)
  • fereduim
(să)
  • fereduim
  • fereduiam
  • fereduirăm
  • fereduiserăm
  • fereduisem
a II-a (voi)
  • fereduiți
(să)
  • fereduiți
  • fereduiați
  • fereduirăți
  • fereduiserăți
  • fereduiseți
a III-a (ei, ele)
  • fereduiesc
(să)
  • fereduiască
  • fereduiau
  • feredui
  • fereduiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

feredui, fereduiescverb

  • 1. regional Scălda, îmbăia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Atunci porunci să o fereduiască. ISPIRESCU, L. 179. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.