ferchezuit¹ sns [At: MDA ms / E: ferchezui] 1-3 Ferchezuială (1-3).

ferchezuit², ~ă a [At: NEGRUZZI, S. I, 104 / Pl: ~iți, ~e / E: ferchezui] (Pfm; d. persoane) 1 Gătit². 2 Cu o ținută decentă. 3 (Fig; irn) Bătut² (14).

FERCHEZUIT, -Ă, ferchezuiți, -te, adj. Dichisit, gătit, împodobit. După ce o văzu boierul curățită și ferchezuită ca o mireasă, și cum avea ea și pe vino-încoace, i se păru mai frumoasă. ISPIRESCU, L. 179. Ca să-mi mai treacă de urît, m-am ocupat însămi de toaleta lor; și așa ferchezuite... le-am dat drumul. NEGRUZZI, S. I 104.

ferchezui [At: PAMFILE, C. / Pzi: ~esc / E: nct] (Pfm) 1-2 vtr A (se) îmbrăca îngrijit (și elegant) Si: a (se) dichisi, a (se) găti. 3-4 vtr A da sau a căpăta un aspect îngrijit 5 vt (Fig; irn) A bate (pe cineva).

FERCHEZUI, ferchezuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A dichisi pe cineva, în special a-l bărbieri, pentru a-i da o înfățișare plăcută, îngrijită, elegantă. I-au ferchezuit frumos și i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe și cușme nouă. CREANGĂ, A. 161. ◊ Refl. Se îmbrăcă tacticos în hainele cele mai bune, se ferchezui ca o păpușă. REBREANU, I. 60. 2. Fig. (Familiar, ironic) A bate (pe cineva), a-i trage (cuiva) o bătaie. Cum au vrut, l-au ferchezuit. STANCU, D. 84.

A FERCHEZUI ~iesc tranz. fam. 1) (mai ales bărbați) A găti, manifestând o grijă exagerată față de aspectul exterior. 2) fig. iron. A bate tare; a chelfăni. /Din fercheș

ferchezuì v. a găti, a dichisi: curățită și ferchezuită ca o mireasă ISP. i-au ferchezuit frumos CR. [Cf. ung. FELKENDÖZNI].

2) ferchezuĭésc v. tr. (ung. felkendözni, a sulemeni, și felékesitni, a împodobi, infl. de ferchezuĭesc 1. V. fercheș). Fam. Dichisesc, ghilosesc, spăl, peptăn, înfrumusețez: un tînăr ferchezuit. V. refl. Tînăru s’a ferchezuit. V. sclivisesc.

1) ferchezuĭésc v. tr. (ung. ferkezní, a ajunge la ceva, de ex., c’un priboĭ la un loc înfundat ca apoĭ să izbeștĭ cu cĭocanu. V. ferchezăŭ. Est. Iron. Ciomăgesc, îmblătesc.

ferchezui (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferchezuiesc, 3 sg. ferchezuiește, imperf. 1 ferchezuiam; conj. prez. 1 sg. să ferchezuiesc, 3 să ferchezuiască

ferchezui (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferchezuiesc, imperf. 3 sg. ferchezuia; conj. prez. 3 să ferchezuiască

ferchezui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferchezuiesc, imperf. 3 sg. ferchezuia; conj. prez. 3 sg. și pl. ferchezuiască

ferchezui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferchezuiesc, conj. ferchezuiască)

FERCHEZUIT adj. v. gătit.

FERCHEZUIT adj. aranjat, cochet, dichisit, elegant, fercheș, gătit, îngrijit, spilcuit, (pop. și fam. depr.) sclivisit, (pop.) dres, (Transilv. și Ban.) cinaș, (Transilv.) nialcoș, (turcism înv.) muchelef. (Un tînăr ~.)

FERCHEZUI vb. v. găti.

FERCHEZUI vb. a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) găti, a (se) împodobi, a (se) spilcui, (pop. și fam. depr.) a (se) sclivisi, (pop) a (se) drege, a (se) moța, (înv. și reg.) a (se) muchilipsi, a (se) podobi, a (se) tocmi, (reg.) a (se) cîștiga, (prin Transilv. și Maram.) a (se) pădăi, (prin Mold.) a (se) puțui, (prin Transilv. și Mold.) a (se) puțului, (Ban.) a (se) schili, (înv.) a (se) stoli, a (se) stolisi, (arg.) a (se) șucări. (Ce te-ai ~ așa?)

ferchezuit, -ă, ferchezuiți, -te, adj. – (reg.) Aranjat, dichisit. – Din ferchezui (DEX, MDA).

ferchezui, ferchezuiesc, vb. tranz., refl. – (reg.) A (se) găti, a (se) aranja, a (se) dichisi. – Et. nec. (MDA); cf. fercheș (DER, DEX); din magh. ferkendözni „a sulemeni” (Scriban, Șăineanu).