O definiție pentru fenomenist


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fenomeníst adj. m., pl. fenomeníști; f. sg. fenomenístă, pl. fenomeníste

Intrare: fenomenist
fenomenist adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fenomenist
  • fenomenistul
  • fenomenistu‑
  • fenomenistă
  • fenomenista
plural
  • fenomeniști
  • fenomeniștii
  • fenomeniste
  • fenomenistele
genitiv-dativ singular
  • fenomenist
  • fenomenistului
  • fenomeniste
  • fenomenistei
plural
  • fenomeniști
  • fenomeniștilor
  • fenomeniste
  • fenomenistelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)