2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FEBRICITÁ, febricitez, vb. I. Intranz. A avea febră (1). – Din fr. fébriciter.

FEBRICITÁ, febricitez, vb. I. Intranz. A avea febră (1). – Din fr. fébriciter.

febricita vi [At: DEX2 / Pzi: ~tez / E: fr fébriciter] (Liv) A avea febră (1).

FEBRICITÁ vb. I. intr. A avea febră. [< fr. fébriciter].

FEBRICITÁ vb. intr. a avea febră. (< fr. fébriciter)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

febricitá (a ~) (fe-bri-) vb., ind. prez. 3 febriciteáză

febricitá vb. (sil. -bri-), ind. prez. 1 sg. febricitéz, 3 sg. și pl. febriciteáză

Intrare: febricitare
febricitare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • febricitare
  • febricitarea
plural
  • febricitări
  • febricitările
genitiv-dativ singular
  • febricitări
  • febricitării
plural
  • febricitări
  • febricitărilor
vocativ singular
plural
Intrare: febricita
  • silabație: fe-bri-
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • febricita
  • febricitare
  • febricitat
  • febricitatu‑
  • febricitând
  • febricitându‑
singular plural
  • febricitea
  • febricitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • febricitez
(să)
  • febricitez
  • febricitam
  • febricitai
  • febricitasem
a II-a (tu)
  • febricitezi
(să)
  • febricitezi
  • febricitai
  • febricitași
  • febricitaseși
a III-a (el, ea)
  • febricitea
(să)
  • febriciteze
  • febricita
  • febricită
  • febricitase
plural I (noi)
  • febricităm
(să)
  • febricităm
  • febricitam
  • febricitarăm
  • febricitaserăm
  • febricitasem
a II-a (voi)
  • febricitați
(să)
  • febricitați
  • febricitați
  • febricitarăți
  • febricitaserăți
  • febricitaseți
a III-a (ei, ele)
  • febricitea
(să)
  • febriciteze
  • febricitau
  • febricita
  • febricitaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

febricita

  • 1. A avea febră.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: