2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FASCINAT, -Ă, fascinați, -te, adj. Încântat, captivat, sedus. – V. fascina.

FASCINAT, -Ă, fascinați, -te, adj. Încântat, captivat, sedus. – V. fascina.

fascinat2, ~ă a [At: GALACTION, O. I. 138 / Pl: ~ați, ~e / E: fascina] 1 Care este dominat de forța privirii cuiva Si: (fig) hipnotizat. 2 Impresionat puternic de însușirile ieșite din comun ale cuiva sau ceva Si: captivat2, sedus.

fascinat1 sns [At: MDA ms / E: fascina] 1-2 Fascinare1 (1-2).

FASCINA, fascinez, vb. I. Tranz. 1. A atrage pe cineva în mod irezistibil cu privirea. 2. A produce cuiva o impresie deosebită prin însușiri (atrăgătoare) ieșite din comun; a captiva. – Din fr. fasciner, lat. fascinare.

FASCINA, fascinez, vb. I. Tranz. 1. A atrage pe cineva în mod irezistibil cu privirea. 2. A produce cuiva o impresie deosebită prin însușiri (atrăgătoare) ieșite din comun; a captiva. – Din fr. fasciner, lat. fascinare.

fascina vt [At: IBRĂILEANU, SP. CR. 261 / Pzi: ~nez / E: fr fasciner, lat fascinare] 1 A domina prin forța privirii Si: (fig) a hipnotiza. 2 A produce cuiva o impresie deosebită prin însușiri (atrăgătoare) ieșite din comun Si: a captiva (2), a seduce.

FASCINA, fascinez, vb. I. Tranz. 1. A supune (pe cineva) cu privirea, a subjuga. Dinu Dănoiu fixa spre el ochii mari negri frumoși, fascinîndu-l parcă prin dorința lor intensă. CAMIL PETRESCU, N. 93. Ochii omului osîndit parcă îl fascinaseră cu privirea lor disprețuitoare de moarte și înfrumusețată de o dragoste uriașă. REBREANU, P. S. 23. M-am oprit fascinat de ochii lui pătrunzători. BASSARABESCU, S. N. 25. ◊ Fig. Fila albă de hîrtie... stă înaintea mea și mă fascinează. ANGHEL, PR. 105. 2. (Folosit și absolut) A cuceri prin unele însușiri, a fermeca, a captiva. V. răpi. Orice mișcare a lui e studiată, mersul, îmbrăcămintea, vorba, totul atrage și fascinează. BART, E. 153. O civilizație superioară fascinează, prin însuși faptul că e superioară. IBRĂILEANU, SP. CR. 261.

FASCINA vb. I. tr. 1. A vrăji, a subjuga, a încînta (pe cineva) în așa fel, încît să nu mai vadă lucrurile așa cum sunt. 2. A fermeca, a seduce, a captiva. [< fr. fasciner, cf. it., lat. fascinare].

FASCINA vb. tr. 1. a vrăji, a subjuga (pe cineva) cu privirea; a încânta. 2. a fermeca, a captiva. (< fr. fasciner, lat. fascinare)

A FASCINA ~ez tranz. 1) A face să fie cuprins de uimire și de admiratie; a încânta; a fermeca; a vrăji; a delecta; a desfăta. 2) A pune stăpanire pe deplin, împiedicând să reacționeze prompt sau să înțeleagă starea reală a lucrurilor. /<fr. fasciner, lat. fascinare

*fascinéz v. tr. (lat. fáscino, -áre, d. fáscinum, farmec, fărmăcătorie, d. vgr. báskanon, farmec, baskaino și faskaino, deochĭ, invidiez). Farmec, atrag pin privire: se atribue șarpeluĭ facultatea de a-șĭ fascina prada. Farmec, încânt, uĭmesc: acest orator fascinează auditoriu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fascina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. fascinez, 3 fascinea; conj. prez. 1 sg. să fascinez, 3 să fascineze

fascina (a ~) vb., ind. prez. 3 fascinea

fascina vb., ind. prez. 1 sg. fascinez, 3 sg. și pl. fascinea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FASCINAT adj. captivat, cucerit, fermecat, încîntat, răpit, sedus, subjugat, vrăjit. (Un public ~.)

FASCINA vb. a atrage, a captiva, a cuceri, a delecta, a desfăta, a fermeca, a încînta, a răpi, a seduce, a subjuga, a vrăji, (fig.) a hipnotiza, a magnetiza. (Spectacolul l-a ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

fascina (fascinez, fascinat), vb. – A atrage irezistibil, a captiva. Fr. fasciner, cu pronunțarea lat. fascinare.Der. (din fr.) fascinant, adj.; fascinator, adj.

Intrare: fascinat
fascinat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fascinat
  • fascinatul
  • fascinatu‑
  • fascina
  • fascinata
plural
  • fascinați
  • fascinații
  • fascinate
  • fascinatele
genitiv-dativ singular
  • fascinat
  • fascinatului
  • fascinate
  • fascinatei
plural
  • fascinați
  • fascinaților
  • fascinate
  • fascinatelor
vocativ singular
plural
Intrare: fascina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fascina
  • fascinare
  • fascinat
  • fascinatu‑
  • fascinând
  • fascinându‑
singular plural
  • fascinea
  • fascinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fascinez
(să)
  • fascinez
  • fascinam
  • fascinai
  • fascinasem
a II-a (tu)
  • fascinezi
(să)
  • fascinezi
  • fascinai
  • fascinași
  • fascinaseși
a III-a (el, ea)
  • fascinea
(să)
  • fascineze
  • fascina
  • fascină
  • fascinase
plural I (noi)
  • fascinăm
(să)
  • fascinăm
  • fascinam
  • fascinarăm
  • fascinaserăm
  • fascinasem
a II-a (voi)
  • fascinați
(să)
  • fascinați
  • fascinați
  • fascinarăți
  • fascinaserăți
  • fascinaseți
a III-a (ei, ele)
  • fascinea
(să)
  • fascineze
  • fascinau
  • fascina
  • fascinaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fascinat, fascinaadjectiv

etimologie:
  • vezi fascina DEX '98 DEX '09

fascina, fascinezverb

  • 1. A atrage pe cineva în mod irezistibil cu privirea. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Dinu Dănoiu fixa spre el ochii mari negri frumoși, fascinîndu-l parcă prin dorința lor intensă. CAMIL PETRESCU, N. 93. DLRLC
    • format_quote Ochii omului osîndit parcă îl fascinaseră cu privirea lor disprețuitoare de moarte și înfrumusețată de o dragoste uriașă. REBREANU, P. S. 23. DLRLC
    • format_quote M-am oprit fascinat de ochii lui pătrunzători. BASSARABESCU, S. N. 25. DLRLC
    • format_quote figurat Fila albă de hîrtie... stă înaintea mea și mă fascinează. ANGHEL, PR. 105. DLRLC
  • 2. A produce cuiva o impresie deosebită prin însușiri (atrăgătoare) ieșite din comun. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Orice mișcare a lui e studiată, mersul, îmbrăcămintea, vorba, totul atrage și fascinează. BART, E. 153. DLRLC
    • format_quote O civilizație superioară fascinează, prin însuși faptul că e superioară. IBRĂILEANU, SP. CR. 261. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.