15 definiții pentru famen

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FAMEN, fameni, s. m. (Înv.) Bărbat castrat; spec. eunuc. ♦ Fig. Bărbat decăzut din punct de vedere moral. – Refăcut din fameni (pl. lui famăn înv. „bărbat castrat” < lat. *feminus < femina).

FAMEN, fameni, s. m. (Înv.) Bărbat castrat; spec. eunuc. ♦ Fig. Bărbat decăzut din punct de vedere moral. – Refăcut din fameni (pl. lui famăn înv. „bărbat castrat” < lat. *feminus < femina).

famen sm [At: (a. 1574) TETRAEV. 233 / Pl: ~i / E: refăcut din fameni (pll famăn înv „bărbat castrat” < lat *feminus] 1 (Înv) Bărbat castrat Si: scopit, (înv) scopeț. 2 (Spc) Eunuc. 3 (Fig) Bărbat decăzut moral. 4 (Îdt) Hermafrodit.

FAMEN, fameni, s. m. (Învechit) Eunuc. Muza, mai marele famen al palatului. GORJAN, H. I 95. ♦ Fig. Om desfrînat, decăzut, efeminat. Voi sînteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! EMINESCU, O I 151.

FAMEN ~i m. înv. 1) Bărbat castrat. 2) Bărbat castrat însărcinat cu paza haremului în Orient; eunuc. 3) fig. Bărbat decăzut moral. /<lat. feminus

famen m. eunuc: niște răi și niște fameni EM. [Macedo-rom. feamen, femeiesc, efemeiat = lat. *FEMINUS].

fámen și (maĭ vechĭ) fámăn m., pl. famenĭ și *femenĭ, ca geamăn-gemenĭ1 orĭ țeapăn, țapăn-țepenĭ, din *feamăn, masc. d. *feamănă, lat. fémĭna, femeĭe, de unde și mrom. theámin, femeĭesc, și alb. femănă, femeĭesc). Rar. Castrat, scopit, eŭnuc. Fig. Iron. Păcătos, nemernic. V. ermafrodit.[1]

  1. 1. În original: geamăn-gemăni, greșit (vezi și îndreptările făcute de autor la sfârșitul dicționarului). — LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

famen (înv.) s. m., pl. fameni

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

famen (fameni), s. m.1. Bărbat castrat, eunuc. – 2. Efeminat. – Mr. feamin, hamin, megl. femin. Lat. (homo) *feminus (Pușcariu 577; Candrea-Dens., 458; Byhan 29; REW 3239; Meyer-Lübke, Rom. Gramm., III, 124), cf. alb. femërë (Meyer 100), v. prov. feme „feminin”, port. fémeo „feminin”. Cuvînt pierdut în limbajul curent, s-a salvat în literatură datorită unei celebre imprecații a lui Eminescu.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

famen, fameni s. m. (Înv.) Bărbat castrat; spec. eunuc; (înv.) hadâmb. ♦ (Bis.) Bărbat care, prin voință statornică și exercițiu spiritual continuu, își înfrânează complet pornirea trupului, renunțând de bunăvoie la căsătorie sau la orice relații sexuale. – Din lat. feminus.

Intrare: famen
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • famen
  • famenul
  • famenu‑
plural
  • fameni
  • famenii
genitiv-dativ singular
  • famen
  • famenului
plural
  • fameni
  • famenilor
vocativ singular
  • famenule
  • famene
plural
  • famenilor
vamăn
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

famen, famenisubstantiv masculin

  • 1. învechit Bărbat castrat. DEX '09 DEX '98
    • 1.1. prin specializare Eunuc. DEX '09 DLRLC
      sinonime: eunuc
      • format_quote Muza, mai marele famen al palatului. GORJAN, H. I 95. DLRLC
    • 1.2. figurat Bărbat decăzut din punct de vedere moral. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Voi sînteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! EMINESCU, O I 151. DLRLC
etimologie:
  • Refăcut din fameni (pluralul lui famăn, învechit „bărbat castrat”, din limba latină *feminus, din femina). DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.