14 definiții pentru falsificatoare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FALSIFICATOR, -OARE, falsificatori, -oare, s. m. și f. Persoană care comite un fals (II). [Var.: falșificator, -oare s. m. și f.] – Din fr. falsificateur.

FALSIFICATOR, -OARE, falsificatori, -oare, s. m. și f. Persoană care comite un fals (II). [Var.: falșificator, -oare s. m. și f.] – Din fr. falsificateur.

FALȘIFICATOR, -OARE s. m. și f. v. falsificator.

FALȘIFICATOR, -OARE s. m. și f. v. falsificator.

FALȘIFICATOR, -OARE s. m. și f. v. falsificator.

falsificator, ~oare smf [At: DA ms / V: (pop) ~lși~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr falsificateur] Persoană care comite un fals (18).

falșificator, ~oare smf vz falsificator

FALSIFICATOR, -OARE, falsificatori, -oare, s. m. și f. Persoană care falsifică. În cuprinsul acestui roman era vorba despre crime celebre nedescoperite, despre falsificatori iscusiți, despre atacuri la drumul mare. PAS, Z. I 41. – Variantă: falșificator, -oare s. m. și f.

FALSIFICATOR, -OARE s.m. și f. Cel care falsifică. [Cf. it. falsificatore, fr. falsificateur].

FALSIFICATOR, -OARE s. m. f. cel care comite un fals. (< fr. falsificateur)

FALSIFICATOR ~oare, (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care falsifică ceva. /<fr. falsificateur

*falsificatór, -oáre adj. și s. Care falsifică: falsificator de banĭ. V. calpuzan.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

falsificatoare s. f., g.-d. art. falsificatoarei; pl. falsificatoare

falsificatoare s. f., g.-d. art. falsificatoarei; pl. falsificatoare

falsificatoare s. f., g.-d. art. falsificatoarei; pl. falsificatoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FALSIFICATOR s. măsluitor, plăsmuitor, (înv.) falsar, (fam. și peior.) plastograf. (Condamnat ca ~.)

FALSIFICATOR s. măsluitor, plăsmuitor, (înv.) falsar, (fam. și peior.) plastograf. (Condamnat ca ~.)

Intrare: falsificatoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • falsificatoare
  • falsificatoarea
plural
  • falsificatoare
  • falsificatoarele
genitiv-dativ singular
  • falsificatoare
  • falsificatoarei
plural
  • falsificatoare
  • falsificatoarelor
vocativ singular
  • falsificatoare
  • falsificatoareo
plural
  • falsificatoarelor
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • falșificatoare
  • falșificatoarea
plural
  • falșificatoare
  • falșificatoarele
genitiv-dativ singular
  • falșificatoare
  • falșificatoarei
plural
  • falșificatoare
  • falșificatoarelor
vocativ singular
  • falșificatoare
  • falșificatoareo
plural
  • falșificatoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

falsificator, falsificatorisubstantiv masculin
falsificatoare, falsificatoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care comite un fals. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote În cuprinsul acestui roman era vorba despre crime celebre nedescoperite, despre falsificatori iscusiți, despre atacuri la drumul mare. PAS, Z. I 41. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.