14 definiții pentru fald faldur

FALD, falduri, s. n. Cută formată de o haină largă, o stofă, o pânză etc. care atârnă. [Var.: fáldur s. m.] – Din ucr. fald.

FALD, falduri, s. n. Cută formată de o haină largă, o stofă, o pânză etc. care atârnă. [Var.: fáldur s. m.] – Din ucr. fald.

FALD, falduri, s. n. Îndoitură care brăzdează un veșmînt larg, o stofă, o pînză; cută. Se înalță faldurile steagurilor roșii. SAHIA, U.R.S.S. 16. La pieptu-i manta neagră în falduri și-o adună. EMINESCU, O. I 92. ◊ Fig. O nesfîrșită perdea de apă se lasă deasupra munților, acoperindu-i cu totul sub grelele ei falduri lichide. BOGZA, C. O. 63. Străjuiau pe înălțimi ruine semețe în falduri de iederă. M. I. CARAGIALE, C. 38. – Variantă: fáldur, falduri (SADOVEANU, P. M. 59, HOGAȘ, M. N. 54, CONTEMPORANUL, VIII 201), s. m.

fald (fálduri), s. n. – Pliu, cută. – Var. faldur. Pol. fald, rus. falda (Cihac, II, 107; Sanzewitsch 202), din germ. Falte. Var. este un sing. reconstituit pe baza pl. Se folosește mai ales la pl., pentru a desemna ansamblul artistic de pliuri al unui material asemănător cu postavul.

FALD ~uri n. Cută făcută special pe o haină largă sau apărută pe un material care atârnă. /<ucr. fald

fald n. Mold. falt: la pieptu-i manta neagră ’n falduri și-o adună EM. [Rut. FALD (v. falt)].

fald n., pl. fáldurĭ (rut. fald, rus. fálda, d. vgerm. fald, ngerm. falte, încrețitură, de unde și fr. faude și it. falda. V. fotoliŭ). Mold. Creț, încrețitură, cută, îndoitură pe care o face o stofă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

FALD s. creț, cută, godeu, pliseu, pliu, (reg.) pắtură. (~ al unei rochii.)

Intrare: fald
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fald faldul
plural falduri faldurile
genitiv-dativ singular fald faldului
plural falduri faldurilor
vocativ singular
plural
faldur
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular faldur faldurul
plural falduri faldurii
genitiv-dativ singular faldur faldurului
plural falduri faldurilor
vocativ singular
plural