2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FACTORIZARE, factorizări, s. f. Acțiunea de a factoriza.V. factoriza.

FACTORIZARE, factorizări, s. f. Acțiunea de a factoriza.V. factoriza.

factorizare sf [At: DN3 / Pl: ~zări / E: factoriza] Descompunere în factori a unui număr sau a unei expresii algebrice.

FACTORIZARE s.f. Descompunere în factori a unui număr sau a unei expresii algebrice. [< factor + -iza].

FACTORIZA, factorizez, vb. I. Tranz. (Mat.) A descompune în factori un număr sau o expresie algebrică. – Din fr. factoriser.

FACTORIZA, factorizez, vb. I. Tranz. (Mat.) A descompune în factori un număr sau o expresie algebrică. – Din fr. factoriser.

factoriza vt [At: DEX2 / Pzi: ~zez / E: fr factoriser] (Mat) A descompune în factori un număr sau o expresie algebrică.

FACTORIZA vb. tr. a descompune în factori un număr sau o expresie algebrică. (< fr. factoriser)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

factorizare s. f., pl. factorizări

factoriza vb., ind. prez. 1 sg. factorizez, 3 sg. și pl. factorizea

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FACTORIZÁRE (după fr. factorisation) s. f. (MAT.) Operația de trecere de la o mulțime la mulțimea claselor de echivalență, în raport cu o relație de echivalență dată.

Intrare: factorizare
factorizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • factorizare
  • factorizarea
plural
  • factorizări
  • factorizările
genitiv-dativ singular
  • factorizări
  • factorizării
plural
  • factorizări
  • factorizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: factoriza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • factoriza
  • factorizare
  • factorizat
  • factorizatu‑
  • factorizând
  • factorizându‑
singular plural
  • factorizea
  • factorizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • factorizez
(să)
  • factorizez
  • factorizam
  • factorizai
  • factorizasem
a II-a (tu)
  • factorizezi
(să)
  • factorizezi
  • factorizai
  • factorizași
  • factorizaseși
a III-a (el, ea)
  • factorizea
(să)
  • factorizeze
  • factoriza
  • factoriză
  • factorizase
plural I (noi)
  • factorizăm
(să)
  • factorizăm
  • factorizam
  • factorizarăm
  • factorizaserăm
  • factorizasem
a II-a (voi)
  • factorizați
(să)
  • factorizați
  • factorizați
  • factorizarăți
  • factorizaserăți
  • factorizaseți
a III-a (ei, ele)
  • factorizea
(să)
  • factorizeze
  • factorizau
  • factoriza
  • factorizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

factorizare, factorizărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a factoriza. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi factoriza DEX '98 DEX '09

factoriza, factorizezverb

  • 1. matematică A descompune în factori un număr sau o expresie algebrică. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.