2 intrări

O definiție

FACSIMILÁ vb. tr. a reproduce în facsimil. (< engl. facsimile)

Intrare: facsimilat
facsimilat participiu
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular facsimilat facsimilatul facsimila facsimilata
plural facsimilați facsimilații facsimilate facsimilatele
genitiv-dativ singular facsimilat facsimilatului facsimilate facsimilatei
plural facsimilați facsimilaților facsimilate facsimilatelor
vocativ singular
plural
Intrare: facsimila
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) facsimila facsimilare facsimilat facsimilând singular plural
facsimilea facsimilați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) facsimilez (să) facsimilez facsimilam facsimilai facsimilasem
a II-a (tu) facsimilezi (să) facsimilezi facsimilai facsimilași facsimilaseși
a III-a (el, ea) facsimilea (să) facsimileze facsimila facsimilă facsimilase
plural I (noi) facsimilăm (să) facsimilăm facsimilam facsimilarăm facsimilaserăm, facsimilasem*
a II-a (voi) facsimilați (să) facsimilați facsimilați facsimilarăți facsimilaserăți, facsimilaseți*
a III-a (ei, ele) facsimilea (să) facsimileze facsimilau facsimila facsimilaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)