facomalacie sf [At: DN³ / Pl: ~ii / E: fr phacomalacie] (Med) Ramolisment al cristalinului.

FACOMALACIE s.f. (Med.) Ramolisment al cristalinului. [< fr. phacomalacie, cf. gr. phakos – lentilă, malakia – înmuiere].

FACOMALACIE s. f. ramolisment al cristalinului. (< fr. phacomalacie)

FACO- „lentilă, cristalin; lenticular”. ◊ gr. phakos „linte, lentilă” > fr. phaco-, engl. id., germ. phako-, it. faco- > rom. faco-. □ ~cel (v. -cel₂), s. n., hernie a cristalinului; ~cer (v. -cer₂), s. m., mamifer artiodactil din familia suidelor, cu botul mare și turtit și cu colții curbați, care trăiește în savanele africane; ~id (v. -id), adj., în formă de lentilă; ~lit (v. -lit₁), s. n., harpolit*; ~liză (v. -liză), s. f., suprimare chirurgicală a cristalinului; ~malacie (v. -malacie), s. f., îmbătrînire a cristalinului; ~metru (v. -metru₁), s. n., aparat pentru determinarea numărului de dioptrii ale unei sticle de lentilă; ~pioză (v. -pioză), s. f., supurație a cristalinului; ~scleroză (v. -scleroză), s. f., indurație a cristalinului; ~scop (v. -scop), s. n., instrument cu care se măsoară capacitatea de adaptare a cristalinului; ~scopie (v. -scopie), s. f., procedeu de examinare a ochilor cu ajutorul facoscopului.