opțiuni
  • info

2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

facilitat1 sns [At: MDA ms / E: facilita] (Rar) Facilitare.

facilitat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: facilita] (D. acțiuni, evenimente etc.) A cărui producere sau desfășurare a fost ușurată Si: favorizat2 (5), înlesnit2.

FACILITA, facilitez, vb. I. Tranz. A înlesni, a ușura îndeplinirea unei acțiuni, producerea unui fenomen etc. – Din fr. faciliter.

FACILITA, facilitez, vb. I. Tranz. A înlesni, a ușura îndeplinirea unei acțiuni, producerea unui fenomen etc. – Din fr. faciliter.

facilita vt [At: MAIORESCU, D. 156 / Pzi: ~tez / E: fr faciliter] A ușura desfășurarea unei acțiuni, producerea unui fenomen etc. Si: a favoriza (3), a înlesni.

FACILITA, facilitez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A înlesni, a ușura. Structura gramaticală aglutinantă a limbii facilitează îmbinarea semnelor ideografice și fonetice în scriere. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 366, 5/2.

FACILITA vb. I. tr. (Liv.) A înlesni, a ușura. [Cf. fr. faciliter, it. facilitare].

FACILITA vb. tr. a înlesni, a ușura, a favoriza. (< fr. faciliter, lat., it. facilitare)

A FACILITA ~ez tranz. (procese) A face mai lesne de realizat; a ușura; a înlesni. /<fr. faciliter

facilità v. a înlesni, a ușura.

*facilitéz v. tr. (d. facil; fr. faciliter, d. it. facilitare). Ușurez, înlesnesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

facilita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. facilitez, 3 facilitează; conj. prez. 1 sg. să facilitez, 3 să faciliteze

facilita (a ~) vb., ind. prez. 3 facilitează

facilita vb., ind. prez. 1 sg. facilitez, 3 sg. și pl. facilitează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FACILITA vb. v. ușura.

FACILITA vb. a favoriza, a înlesni, a ușura. (A ~ producerea unui fenomen.)

Intrare: facilitat
facilitat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • facilitat
  • facilitatul
  • facilitatu‑
  • facilitată
  • facilitata
plural
  • facilitați
  • facilitații
  • facilitate
  • facilitatele
genitiv-dativ singular
  • facilitat
  • facilitatului
  • facilitate
  • facilitatei
plural
  • facilitați
  • facilitaților
  • facilitate
  • facilitatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: facilita
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • facilita
  • facilitare
  • facilitat
  • facilitatu‑
  • facilitând
  • facilitându‑
 singular plural
  • facilitează
  • facilitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • facilitez
 (să)
  • facilitez
  • facilitam
  • facilitai
  • facilitasem
a II-a (tu)
  • facilitezi
 (să)
  • facilitezi
  • facilitai
  • facilitași
  • facilitaseși
a III-a (el, ea)
  • facilitează
 (să)
  • faciliteze
  • facilita
  • facilită
  • facilitase
plural I (noi)
  • facilităm
 (să)
  • facilităm
  • facilitam
  • facilitarăm
  • facilitaserăm
  • facilitasem
a II-a (voi)
  • facilitați
 (să)
  • facilitați
  • facilitați
  • facilitarăți
  • facilitaserăți
  • facilitaseți
a III-a (ei, ele)
  • facilitează
 (să)
  • faciliteze
  • facilitau
  • facilitară
  • facilitaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

facilita, facilitezverb

  • 1. A înlesni, a ușura îndeplinirea unei acțiuni, producerea unui fenomen etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: favoriza ușura înlesni
    • format_quote Structura gramaticală aglutinantă a limbii facilitează îmbinarea semnelor ideografice și fonetice în scriere. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 366, 5/2. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.