16 definiții pentru facțiune
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FACȚIUNE, facțiuni, s. f. Grup de persoane unite pe baza unor interese politice comune (și care de obicei se manifestă prin violență); partidă. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. faction, lat. factio, -onis.
FACȚIUNE, facțiuni, s. f. Grup de persoane unite pe baza unor interese politice comune (și care de obicei se manifestă prin violență); partidă. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. faction, lat. factio, -onis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
facțiune sf [At: GHICA, S. 143 / P: ~ți-u~ / V: ~ie / E: fr faction, lat factio, -onis] 1 Grup de persoane unite de interese (politice) comune (care frecvent se manifestă violent) Si: partidă. 2 (Frî) Gardă. 3 (Înv; fig) Așteptare prelungită.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FACȚIUNE, facțiuni, s. f. Grup de persoane care urmăresc să provoace tulburări într-un stat; clică. – Pronunțat: -ți-u-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FACȚIUNE s.f. 1. (La romani) Grup de concurenți la o cursă de care. 2. Grup, partidă, clică de indivizi care caută să provoace tulburări într-un stat, într-un oraș, într-o adunare etc. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. faction, lat. factio].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FACȚIUNE s. f. 1. (la romani) grup de concurenți la o cursă de care. 2. bandă, clică de indivizi care caută să provoace tulburări într-un stat, într-un oraș, într-o adunare; grup dizident al unui partid, grupare. (< fr. faction, lat. factio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
FACȚIUNE ~i f. Grup de persoane unite pe baza unor interese politice comune (și care se manifestă de obicei prin violență). [G.-D. facțiunii; Sil. -ți-u-] /<fr. faction, lat. factio, ~onis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
facțiune f. 1. pază făcută pe rând de soldații unui post; 2. partid ce caută a turbura Statul, a dezorganiza societatea.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*facțiúne f. (lat. fáctio, -ónis, d. factus, făcut). Pază făcută de soldațiĭ unuĭ post. Fig. Așteptare prelungită. Partid sedițios.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
facție sf vz facțiune
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
facțiune (grupare) (desp. -ți-u-) s. f., g.-d. art. facțiunii; pl. facțiuni
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
facțiune (grupare, tabără) (-ți-u-) s. f., g.-d. art. facțiunii; pl. facțiuni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
facțiune s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. facțiunii; pl. facțiuni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
facțiune (i-u)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FACȚIUNE s. (POL.) partidă. (Din ~ adversă.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FACȚIUNE s. (POLITICĂ) partidă. (Din ~ adversă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
facție (facțiune), facții (facțiuni), s.f. (înv.) partidă, grupă de indivizi uniți pentru o acțiune publică violentă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: fac-ți-u-ne
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
facțiune, facțiunisubstantiv feminin
- 2. (La romani) Grup de concurenți la o cursă de care. DN
etimologie:
- faction DEX '09 DEX '98 DN
- factio, -onis DEX '09 DEX '98 DN