8 definiții pentru fabiană

FABIÁN, -Ă, fabieni, -e, adj., s. m. și f. (Adept) al fabianismului. [Pr.: -bi-an] – Din engl. Fabian [Society].

FABIÁN, -Ă, fabieni, -e, s. m. și f. Adept al fabianismului. [Pr.: -bi-an] – Din engl. Fabian [Society].

fabián (-bi-an) adj. m., s. m., pl. fabiéni (-bi-eni); adj. f., s. f. fabiánă, pl. fabiéne

fabián s. m. (sil. -bi-an), pl. fabiéni (sil. -bi-eni)

FABIÁN s.m. Membru al unei organizații reformiste și oportuniste din Anglia de la sfârșitul sec. XIX, care respingea lupta de clasă, propovăduind posibilitatea trecerii de la capitalism la socialism pe calea reformelor mărunte. [Pron. -bi-an, pl. -ieni. / < engl. Fabian Society, cf. Fabius Cunctator – general roman].

FABIÁN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al fabianismului. (< engl., fr. fabian)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

FABIÁN, -Ă (‹ engl., fr.) s. m. și f. Membru al organizației reformiste engleze „Societatea fabiană”, întemeiată în 1884 de un grup de intelectuali care au întrat, în 1906, în Partidul Laburist.

FABIAN-BOB, Vasile (1795-1836), poet și pedagog român. Prof. la Seminarul Socola și Academia Mihăileană. L-a sprjinit pe Gh. Asachi în organizarea învățământului din Moldova. Versuri în latină și română. Manuale didactice (în manuscris).

Intrare: fabiană
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fabia fabiana
plural fabiene fabienele
genitiv-dativ singular fabiene fabienei
plural fabiene fabienelor
vocativ singular
plural