O definiție pentru fărămitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fărmătúră f., pl. ĭ. Bucățică care cade dintr’o bucată maĭ mare: fărmăturĭ de pîne. – Și sf-: sfărmăturĭ de zid. Și fărămătură, fărîmătură și (vest) fărămitură, firimitură și frimitură.

Intrare: fărămitură
fărămitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fărămitură
  • fărămitura
plural
  • fărămituri
  • fărămiturile
genitiv-dativ singular
  • fărămituri
  • fărămiturii
plural
  • fărămituri
  • fărămiturilor
vocativ singular
plural