4 definiții pentru fărămătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fărămătu sf vz fărâmătură

fărămătură f. rezultatul fărămării, bucată fărămată, părticică rămasă: fărămăturile ospățului.

fărmătúră f., pl. ĭ. Bucățică care cade dintr’o bucată maĭ mare: fărmăturĭ de pîne. – Și sf-: sfărmăturĭ de zid. Și fărămătură, fărîmătură și (vest) fărămitură, firimitură și frimitură.

Intrare: fărămătură
fărămătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fărămătură
  • fărămătura
plural
  • fărămături
  • fărămăturile
genitiv-dativ singular
  • fărămături
  • fărămăturii
plural
  • fărămături
  • fărămăturilor
vocativ singular
plural